Prospect FORTINOL EP

Indicatii: Hipertensiune intraoculara. Glaucom cronic cu unghi deschis.

 2. COMPOZITIA CALITATIVA SI CANTITATIVA

Clorhidrat de carteolol 1 g la 100 ml
(1 ml picaturi oftalmice cu eliberare prelungita contin clorhidrat de carteolol 10 mg) Excipient: clorura de benzalconiu solutie (10 mg/100 ml). Pentru lista tuturor excipientilor, vezi pct. 6.1.

 3. FORMA FARMACEUTICA

Picaturi oftalmice cu eliberare prelungita.
Solutie limpede, de culoare galben-brun deschis.
pH -ul este cuprins intre 6 si 7, compatibil cu pH -ul lacrimal.

 4. DATE CLINICE

 4.1 Indicatii terapeutice

– Hipertensiune intraoculara.
– Glaucom cronic cu unghi deschis.

 4.2 Doze si mod de administrare

Medicamentul este destinat administrarii oftalmice. Exista doua concentratii : 10 mg/ml si 20 mg/ml.
Se va instila o picatura de FORTINOL EP in ochiul afectat, o data pe zi, dimineata.
– Pentru administrare, se trage usor in jos pleoapa inferioara si se instileaza o picatura, privirea fiind indreptata in sus, apoi se inchide ochiul timp de cateva secunde,
– tinand ochiul inchis se indeparteaza surplusul,
– se inchide flaconul dupa fiecare utilizare.
Se recomanda sa se inceapa tratamentul prin instilarea in ochiul afectat a unei picaturi din solutia de FORTINOL EP de concentratia cea mai mica, adica 10 mg/ml.
Normalizarea tensiunii intraoculare cu carteolol picaturi oftalmice necesita uneori cateva saptamani si, ca urmare, evaluarea tratamentului se face prin masurarea presiunii intraoculare si prin examinarea corneii la inceputul tratamentului si, ulterior, in mod regulat, dupa o perioada de tratament de aproximativ 4 saptamani.

Daca considera necesar, medicul oftalmolog poate sa administreze carteolol picaturi oftalmice concomitent cu una sau mai multe tratamente pentru glaucom (pe cale locala si/sau sistemica). Picaturile oftalmice administrate concomitent trebuie instilate cu cel putin 15 minute inainte de FORTINOL EP.
Schimbarea tratamentului anterior
In cazul in care carteolol picaturi oftalmice EP trebuie sa inlocuiasca un alt tip de picaturi oftalmice pentru glaucom, tratamentul cu picaturile oftalmice administrate anterior trebuie sa fie intrerupt la sfarsitul unei zile complete de tratament , iar administrarea carteolol picaturi oftalmice EP se va incepe ziua urmatoare, o picatura pe zi in ochiul afectat.
Daca carteolol picaturi oftalmice trebuie utilizat in locul asocierii mai multor medicamente pentru glaucom, medicamentele vor fi intrerupte pe rand.
In cazul inlocuirii unui miotic picaturi oftalmice cu carteolol picaturi oftalmice, poate fi necesara
examinarea refractiei oculare atunci cand efectul mioticului a disparut.
Prescriptia medicala se va face dupa verificarea presiunii intraoculare, mai ales la inceperea
tratamentului.

Utilizarea la copii si adolescenti (< 18 ani)
Nu s-au efectuat studii cu aceste picaturi oftalmice la copii si adolescenti.
Ca urmare, nu se recomanda utilizarea acestor picaturi oftalmice la acest grup de pacienti.

 4.3 Contraindicatii

Cu toate ca efectele sistemice ale beta-blocantelor au fost observate numai in cazuri exceptionale dupa instilare oculara, trebuie neaparat avute in vedere contraindicatiile beta-blocantelor administrate pe cale sistemica:
• Astm bronsjc si bronhopneumopatie obstructiva cronica.
• Insuficienta cardiaca.
• soc cardiogen.
• Bloc atrioventricular de grad II sau III, necontrolat cu un pacemaker.
• Angina Prinzmetal.
• Sindrom de sinus bolnav (incluzand blocul sino-atrial).
• Bradicardie (< 45-50 batai pe minut).
• Boala Raynaud si tulburari ale circulatiei periferice.
• Feocromocitom netratat.
• Hipotensiune arteriala.
• Hipersensibilitate la carteolol sau la oricare dintre excipienti.
• Asociere cu floctafenina (vezi pct. 4.5 Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiune).
• Asociere cu sultoprida (vezi pct. 4.5 Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiune).

 4.4 Atentionari si precautii speciale pentru utilizare

• Nu este recomandata administrarea concomitenta a doua beta-blocante picaturi oftalmice (vezi pct. 4.2 Doze si mod de administrare).
• In cazul in care aceste picaturi oftalmice sunt administrate pentru a reduce presiunea intraoculara la pacientii cu glaucom acut cu unghi inchis, trebuie administrat concomitent si un miotic . La acesti pacienti, obiectivul prioritar este redeschiderea unghiului, ceea ce necesita un miotic care sa determine constrictie pupilara, deoarece carteololul are un efect slab sau nu are efect la nivel pupilar.
• Au fost raportate desprinderi ale coroidei concomitent cu hipotonia oculara in cazul administrarii terapiei de inhibare a formarii umorii apoase, dupa tratamentul chirurgical al glaucomului (descrise la timolol si acetazolamida).
• Purtatorii de lentile de contact.
Exista un risc de intoleranta la lentilele de contact datorat reducerii secretiei lacrimale, asociata, in general, administrarii de beta-blocante.
Conservantul folosit in aceste picaturi oftalmice, clorura de benzalconiu, poate provoca iritatie oculara; acesta se poate depozita si poate produce decolorarea lentilelor de contact moi. Ca urmare, aceste picaturi oftalmice nu trebuie utilizate concomitent cu lentilele de contact moi. Lentilele trebuie scoase inainte de instilarea picaturilor si vor fi reaplicate numai dupa 15 minute de la administrarea picaturilor.
• Scaderea sensibilitatii la carteolol poate aparea dupa un tratament prelungit. Ca urmare, absenta tahifilaxiei trebuie verificata anual, pentru a fi siguri ca terapia pe termen lung ramane eficace.
Generate
Cu toate ca efectele sistemice ale beta-blocantelor au fost observate numai in cazuri exceptionale dupa instilare oculara, trebuie neaparat avute in vedere contraindicatiile beta-blocantelor administrate pe cale sistemica.
De regula, acest medicament nu trebuie asociat cu amiodarona, anumiti antagonisti ai calciului (bepridil, verapamil, diltiazem) si cu beta-blocantele folosirea la tratarea insuficientei cardiace (vezi pct. 4.5 Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiune).

Sportivi
Sportivii trebuie avertizati ca acest medicament contine o substanta activa care poate determina un rezultat pozitiv la testele antidoping.

Intreruperea tratamentutui
Tratamentul cu un beta-blocant administrat pe cale generala nu trebuie intrerupt niciodata imediat, in special la pacientii cu angina pectorala: intreruperea brusca a tratamentului poate conduce la tulburari grave de ritm cardiac, infarct miocardic sau moarte subita. Doza trebuie redusa treptat, adica in decurs de una sau doua saptamani.

Bradicardie
Daca ritmul cardiac scade in repaus sub 50-55 batai pe minut si pacientul prezinta simptome asociate cu bradicardia, doza trebuie redusa.

Btoc atrioventricular de gradut I
Avand in vedere efectul dromotrop negativ al beta-blocantelor, acestea trebuie administrate cu precautie la pacientii cu bloc atrioventricular de gradul I.

Feocromocitom
Utilizarea beta-blocantelor in tratamentul hipertensiunii cauzata de feocromocitom necesita monitorizarea atenta a tensiunii arteriale.

Varstnici, persoane cu insuficienta renatd si/sau hepaticd
La aceste persoane cu risc este necesara frecvent ajustarea dozei in cazul administrarii concomitente a beta-blocantelor picaturi oftalmice cu beta-blocante sistemice.
Persoane cu diabet zaharat
La inceputul tratamentului, trebuie intensificata monitorizarea pacientilor cu diabet zaharat, precum si autocontrolul glicemiei. Semnele de avertizare ale hipoglicemiei pot fi mascate, in special tahicardia, palpitatiile si transpiratia.
Psoriazis
Deoarece in cazul administrarii beta-blocantelor s-a observat agravarea acestei afectiuni, recomandarea acestora se va face cu prudenta.
Reactii atergice
La pacientii predispusi la reactii anafilactice, indiferent de cauza, in special la substantele de contrast iodate sau la floctafenina (vezi pct. 4.5  Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiune) sau in timpul tratamentelor de desensibilizare, administrarea beta-blocantelor poate duce la agravarea reactiilor si rezistenta la terapia cu adrenalina in doze normale.
Anestezie generatd
Beta-blocantele pot duce la atenuarea raspunsului simpatic reflex. Administrarea beta-blocantelor reduce riscul de aritmie, de ischemie miocardica si de episoade hipertensive perioperatorii. Se recomanda ca medicul anestezist sa fie informat cu privire la tratamentul pacientului cu beta-blocante.
• Daca este necesara intreruperea tratamentului, o perioada de 48 de ore este suficienta pentru a permite reaparitia sensibilitatii la catecolamine.
• In unele cazuri, tratamentul cu beta-blocante nu poate fi intrerupt:
– la pacientii cu insuficienta coronariana, este indicat sa se continue tratamentul pana la procedura chirurgicala, avand in vedere riscul intreruperii bruste a beta-blocantelor.
– in cazul unei urgente sau a imposibilitatii de a intrerupe tratamentul, pacientul trebuie protejat de predominenta vagala printr-o premedicatie adecvata cu atropina, care se repeta la nevoie.
– anestezia trebuie efectuata cu medicamente care determina un efect deprimant miocardic cat mai mic posibil si se va compensa pierderea de sange.
– trebuie avuta in vedere cresterea riscului anafilactic in cazul administrarii beta blocantelor. Tireotoxicoza Beta-blocantele pot masca unele semne de tireotoxicoza, in special pe cele cardiovasculare.

 4.5 Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiune

1) Picaturi oftalmice, solutie
In cazul administrarii concomitente a picaturilor oftalmice cu adrenalina este necesara monitorizarea oftalmologica a pacientului (risc de midriaza).
2) Alte medicamente
Desi cantitatea de beta-blocant care ajunge in circulatia sanguina dupa instilarea oculara este mica, exista risc de interactiuni medicamentoase. Ca urmare, este indicat sa se aiba in vedere interactiunile observate la administrarea pe cale generala a beta-blocantelor.

Administrari concomitente contraindicate + Floctafenina
In caz de soc sau hipotensiune arteriala datorate tratamentului cu floctafenina, beta-blocantele reduc reactiile compensatorii cardiovasculare de contrareglare adrenergica.
+ Sultoprida
Creste riscul de tulburari ventriculare de ritm, in special de torsada varfurilor (tahicardie ventriculara atipica, cu frecventa mare).

Administrari concomitente nerecomandate + Amiodarona
Tulburari ale contractilitatii, automatismului si conducerii (inhibarea contrareglarii simpatice adrenergice).
+ Antagonisti de calciu (bepridil, diltiazem si verapamil)
Tulburari ale automatismului (bradicardie marcata, oprire sinusala), tulburari ale conducerii sinoatriale si atrioventriculare si insuficienta cardiaca (efecte sinergice).
Astfel de asocieri trebuie efectuate sub stricta monitorizare clinica si ECG, in special la varstnici si la inceputul tratamentului.
+ Beta-blocante utilizate in insuficienta cardiaca
Risc de crestere a reactiilor adverse a beta-blocantelor, in special risc crescut de bradicardie.

Administrari concomitente care necesita precautie la administrare + Anestezice inhalatorii halogenate
Reducerea de catre beta-blocante a rectiilor de contrareglare cardiovasculara (in timpul procedurii chirurgicale, inhibarea beta-adrenergica poate fi prevenita prin utilizarea de beta-agonisti). Ca regula generala, tratamentul cu beta-blocante nu se intrerupe si, in toate cazurile, nu se intrerupe brusc. Medicul anestezist va fi informat de acest tratament.
+ Anticolinesterazice: donezepil, galantamina, rivastigmina, neostigmina, piridostigmina, tacrina, ambenoniu
Risc de bradicardie marcata (efect aditiv bradicardiogen). Monitorizare clinica regulata.
+ S-au raportat potentarea de catre picaturile oftalmice, solutie a efectelor sistemice ale beta blocantelor si cresterea concentratiei plasmatice a beta-blocantelor in cazul administrarii concomitente a picaturilor oftalmice cu beta-blocant cu chinidina, probabil ca rezultat al inhibarii metabolizarii beta-blocantelor de catre chinidina (interactiune descrisa pentru timolol).
+ Baclofen
Cresterea efectului antihipertensiv.
Monitorizarea tensiunii arteriale si ajustarea dozei antihipertensivului, daca este necesar.
+ Clonidina si alte antihipertensive centrale (metildopa , guanfacina, moxonidina, rilmenidina)
Crestere semnificativa a tensiunii arteriale in cazul intreruperii bruste a tratamentului cu antihipertensive centrale.
Evitarea intreruperii bruste a tratamentului cu antihipertensive centrale. Monitorizare clinica.
+ Insulina , antidiabetice orale derivate de sulfonamida
Toate beta-blocantele pot masca anumite simptome ale hipoglicemiei: palpitatii si tahicardie. Majoritatea beta-blocantelor non-cardioselective cresc incidenta si severitatea hipoglicemiei. Sunt necesarea avertizarea pacientilor si intensificarea auto-monitorizarii glicemiei, in special la inceputul tratamentului.
+ Medicamente care determina torsada varfurilor
Antiaritmice din clasa Ia (chinidina, hidrochinidina, disopiramida) si clasa III (amiodarona, dofetilida, ibutilida, sotalol ), anumite neuroleptice: fenotiazine (clorpromazina, ciamemazina, levomepromazina, tioridazina, trifluoperazina), benzamide (amisulprida, sulpirida, tiaprida), butirofenone (droperidol, haloperidol), alte neuroleptice (pimozida) si alte medicamente, cum sunt: bepridil, cisaprida, difenamil, eritromicina i.v., vincamina i.v., mizolastina, halofantrina, sparfloxacina, petamidina, moxifloxacina…
Cresterea riscului de tulburari ventriculare de ritm, in special torsada varfurilor. Monitorizare clinica si electrocardiografica. + Propafenona
Tulburari ale contractilitatii, automatismului si conducerii (inhibarea contrareglarii simpatice adrenergice).
Monitorizare clinica si electrocardiografica. Administrdri concomitente care trebuie avute in vedere
+ AINS (administrate pe cale generala) incluzand inhibitori selectivi ai COX-2
Reducerea efectului antihipertensiv (inhibarea formarii prostaglandinelor vasodilatatoare de catre AINS si retentie hidrosalina determinata de AINS pirazolinice).
+ Alfa-blocante folosite in afectiuni urologice: alfuzosina, doxazosina, prazosina, tamsulosin, terazosina
Cresterea efectului hipotensiv, risc de crestere a hipotensiunii ortostatice.
+ Amifostina
Cresterea efectului antihipertensiv.
+ Blocante ale canalelor calciului (dihidropiridine)
Hipotensiune arteriala, insuficienta cardiaca la pacientii cu insuficienta cardiaca latenta sau necontrolata (in vitro, efect inotrop negativ al dihidropiridinelor, variind ca grad in functie de medicament si care se pare ca se adauga la efectul inotrop negativ al beta-blocantelor). De asemenea, prezenta beta-blocantelor poate minimaliza reactia simpatica reflexa care intervine in cazul repercursiunilor hemodinamice excesive.
+ Antidepresive imipraminice (triciclice), antipsihotice
Efect antihipertensiv si risc crescut de hipotensiune ortostatica (efect aditiv).
+ Meflochina
Risc de bradicardie marcata (efect aditiv bradicardiogen)

 4.6 Sarcina si alaptarea

Pasajul sistemic al beta-blocantelor administrate ocular este mai mic decat in cazul administrarii pe cale generala, dar el exista.
Sarcina
Nu exista date adecvate privind administrarea Fortinol EP la femei gravide. Studii de toxicitate privind efectele asupra reproducerii efectuate la animale nu indica reactii adverse relevante pentru utilizarea clinica a Fortinol EP (vezi pct. 5.3).
Dupa administrarea sistemica, actiunea beta-blocantelor persista cateva zile dupa nastere la nou-nascutul unei mame tratate si se poate manifesta prin bradicardie, dificultate respiratorie sau hipoglicemie. Dar, in general, acestea nu au consecinte clinice.
Cu toate acestea, datorita reducerii reactiilor compensatorii cardiovasculare, poate aparea insuficienta cardiaca, necesitand spitalizare intr-o unitate de terapie intensiva (vezi pct. 4.9 Supradozaj), caz in care trebuie evitata folosirea solutiilor substitutive (risc de edem pulmonar acut).
Daca este necesar, Fortinol EP poate fi prescris femeilor gravide. In cazul unui tratament care dureaza pana in momentul nasterii, se recomanda monitorizarea atenta a nou-nascutului (frecventa cardiaca si glicemia, in primele 3-5 zile de viata).
Alaptarea
La om, nu se stie daca carteololul este excretat in laptele matern. Studiile la animale au evidentiat excretia carteololului in laptele matern.
Decizia de a continua sau intrerupe tratamentul cu Fortinol EP trebuie luata avand in vedere beneficiile alaptarii copilului si pe cele ale tratamentului cu Fortinol EP pentru mama. In cazul efectuarii tratamentului in timpul alaptarii, se vor lua in considerare proprietatile farmacologice ale Fortinol EP (hipoglicemia, bradicardia).

 4.7 Efecte asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje

Aceste picaturi oftalmice pot provoca reactii adverse (in special, tulburari de vedere) care poate afecta capacitatea de a conduce vehicule si de a folosi utilaje.

 4.8 Reactii adverse

Similar altor medicamente topice administrate ocular, carteolol picaturi oftalmice poate fi absorbit sistemic si pot aparea reactiile sistemice ale beta-blocantelor orale.
Clorura de benzalconiu poate provoca iritatie oculara sau cutanata (vezi pct. 4.4 Atentionari si precautii speciale pentru utilizare).

Tulburari cardiace si vasculare:
Administrare oculara: sincopa, palpitatii, aritmie, bloc cardiac.
Administrare sistemica: bradicardie, hipotensiune arteriala, insuficienta cardiaca, incetinirea conducerii atrioventriculare sau marirea gradului blocului atrioventricular existent, claudicatie intermitenta, boala Raynaud, maini si picioare reci.

Tulburari oculare:
Administrare oculara: semne si simptome de iritatie oculara, inclusiv senzatie usoara de arsura si intepatura la inceputul tratamentului, vedere incetosata, hiperemie conjunctivala, conjunctivite, blefarite, keratite, sensibilitate scazuta a corneii si xeroftalmie.
Administrare sistemica: tulburari vizuale, inclusiv modificari de refractie oculara (in unele cazuri datorate intreruperii tratamentului cu un miotic), ptoza palpebrala, diplopie, desprindere a membranei coroide (ca urmare a interventiei chirurgicale).

Tulburari gastro-intestinale:
Administrare oculara: dispepsie, xerostomie.
Administrare sistemica: greata, varsaturi, diaree, epigastralgie.

Tulburari generale si la nivelul locului de administrare: Administrare oculara: fatigabilitate, durere toracica. Administrare sistemica: astenie.

Tulburari ale sistemului imunitar: Administrare oculara: lupus eritematos sistemic.
Administrare sistemica: semne si simptome de reactii alegice, incluzand anafilaxie, edem angioneurotic, urticarie, eruptii cutanate localizate sau generalizate.

Tulburari metabolice si de nutritie: Administrare sistemica: hipoglicemie

Tulburari ale sistemului nervos si psihice:
Administrare oculara: cefalee, ameteala, agravarea semnelor si simptomelor miasteniei gravis. Administrare sistemica: depresie, insomnie, cosmaruri, scaderea libidoului, impotenta.

Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale: Administrare oculara: dispnee, tuse.
Administrare sistemica: bronhospasm (predominant la pacientii cu afectiuni bronhospastice preexistente).

Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat: Administrare oculara: alopecie
Administrare sistemica: diferite simptome cutanate, incluzand urticarie, anafilaxie, edem angioneurotic, eruptii cutanate, eruptii cutanate psoriaziforme sau agravarea psoriazisului (vezi pct. 4.4 Atentionari si precautii speciale pentru utilizare).

Investigatii diagnostice:
Au fost observate cazuri rare de anticorpi antinucleari, foarte rar insotite de manifestari clinice, cum este sindromul lupic, care dispar la intreruperea tratamentului.

 4.9 Supradozaj

Desi dupa instilarea oculara cantitatea de beta-blocante care trece in circulatia sistemica este mica, trebuie avut in vedere riscul de supradozaj.
Exista experienta limitata in ceea ce priveste riscul de supradozaj ocular.
In cazul unui supradozaj ocular accidental, se clateste ochiul cu o solutie sterila de clorura de sodiu 9 mg/ml (0,9%).
In cazul administrarii orale accidentale sau a unei greseli de utilizare, simptomele si procedurile sunt aceleasi ca in cazul supradozajului cu beta-blocante administrate pe cale generala.

 5. PROPRIETATI FARMACOLOGICE

 5.1 Proprietati farmacodinamice

Clasa farmacoterapeutica: beta-blocante Codul ATC: S01ED05 La nivel sistemic
Carteololul este un beta-blocant neselectiv, cu potential agonist partial (actiune simpatomimetica intrinseca moderata) si efect nesemnificativ de stabilizare a membranei (local sau anestezic de tip chinidinic).
La nivel ocular
• Clorhidratul de carteolol picaturi oftalmice reduce presiunea intraoculara, asociata sau nu cu glaucomul, prin reducerea secretiei umorii apoase.
• De regula, actiunea devine evidenta dupa aproximativ 30 minute de la instilare, efectul maxim atingandu-se dupa 2-4 ore si fiind inca prezent dupa 24 ore.
• Stabilitatea efectului hipotensiv in timp: efectul poate ramane constant timp de un an.
• Cu toate acestea, este posibila scaderea sensibilitatii la clorhidratul de carteolol, in special dupa un tratament de lunga durata.
• Nu determina practic nicio modificare a diametrului pupilar sau a acomodarii.
Acidul algic, excipient al Fortinol EP, este un polimer hidrosolubil cu proprietati fizice (cum sunt bioadezivitate, interactiune ionica…) care permit ca frecventa instilarilor zilnice sa se reduca la una singura.

 5.2 Proprietati farmacocinetice

Concentratia plasmatica medie observata dupa 2 luni de instilari repetate cu Fortinol 2%, la pacientii cu glaucom, este mai mica in cazul formularii cu actiune prelungita, cu administrare o data pe zi (Cmax = 1,72 ng/ml) decat in cazul formularii obisnuite, cu administrare de doua ori pe zi (Cmax = 3,64 ng/ml)
Cu toate ca functia renala este importanta pentru eliminare, nu a fost efectuat niciun studiu la pacientii cu insuficienta renala.

 5.3 Date preclinice de siguranta

Date preclinice nu au evidentiat nici un risc special pentru om pe baza studiilor conventionale farmacologice privind evaluarea sigurantei, toxicitatea dupa doze repetate, genotoxicitatea si carcinogenitatea.
In studiile privind toxicitatea asupra reproducerii, au fost observate efecte embriotoxice la doze orale mari, care determina valori ale expunerii sistemice considerate suficient de mari fata de expunerea sistemica determinata de utilizarea clinica a Fortinol picaturi oftalmice. In studiile de toxicitate asupra functiei de reproducere, carteololul nu a demonstrat potential teratogen.
La sobolani, s-a observat ca acest medicament poate trece prin bariera feto-placentara si se excreta in cantitati mici in laptele matern.

 6. PROPRIETATI FARMACEUTICE

 6.1 Lista excipientilor

Clorura de benzalconiu solutie
Acid alginic (E 400)
Dihidrogenofosfat de sodiu dihidrat (E 339) Fosfat disodic dodecahidrat (E 339) Clorura de sodiu
Hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH -ului) Apa purificata

 6.2 Incompatibilitati

Nu este cazul.

 6.3 Perioada de valabilitate

2 ani.
Perioada de valabilitate dupa prima deschidere a flaconului: 28 zile

 6.4 Precautii speciale pentru pastrare

A se pastra la temperaturi sub 25°C, in ambalajul original.

 6.5 Natura si continutul ambalajului

Flacon din PEJD prevazut cu picurator din PEJD, cu capac cu filet din polipropilena, continand 3 ml picaturi oftalmice cu eliberare prelungita.

 6.6 Precautii speciale pentru eliminarea reziduurilor si alte instructiuni de manipulare

Fara cerinte speciale.

 7. DETINATORUL AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATA

Dr. Gerhard Mann Brunsbuetteler Damm 165-173
13581 Berlin
Germania

Tel. 00 49 30 33 093 158 Fax 00 49 30 33 093 357 e-mail: [email protected]

Print Friendly, PDF & Email

Adauga un comentariu

Adresa e-mail nu va fi publicata. Campurile obligatorii sunt marcate *