Indicatii: Durere usoara pana la moderata, cum sunt cefaleea, incluzand migrena , durerea de dinti.
2. COMPOZITIE CALITATIVA SI CANTITATIVA
Fiecare comprimat filmat contine ibuprofen 200 mg. Fiecare comprimat filmat contine ibuprofen 400 mg.
Pentru lista tuturor excipientilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICA
Comprimat filmat. Comprimat a 200 mg:
Comprimate filmate ovale, biconvexe, de culoare alba, cu o linie mediana pe una din fete. Comprimat a 400 mg:
Comprimate filmate ovale, biconvexe, de culoare alba, cu o linie mediana pe una din fete. Comprimatul poate fi divizat in doua parti egale.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicatii terapeutice
Durere usoara pana la moderata, cum sunt cefaleea, incluzand migrena , durerea de dinti.
Dismenoree primara.
Febra.
4.2 Doze si mod de administrare
Reactiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurta perioada necesara controlarii simptomelor (vezi pct. 4.4). Acest medicament este destinat numai pentru utilizarea de scurta durata, nu mai mult de 7 zile. Daca simptomele persista sau se agraveaza trebuie sa va adresati medicului.
Doza de ibuprofen depinde de varsta si greutatea corporala a pacientului. Comprimatul trebuie inghitit cu un pahar de apa in timpul mesei sau dupa masa.
Durere usoara pana la moderata si febra
Adulti si adolescenti cu varsta peste 12 ani (>40 kg):
200-400 mg ibuprofen administrat intr-o priza unica sau de 3-4 ori pe zi, la intervale de 4 pana la 6 ore. In migrena , dozajul trebuie sa fie: 400 mg ibuprofen administrat intr-o priza unica, daca este necesar 400 mg la intervale de 4 pana la 6 ore.
Doza maxima zilnica nu trebuie sa depaseasca 1200 mg.
Copii cu varsta intre 6-12 ani (>20 kg):
Copii cu varsta intre 6-9 ani (20-29 kg): 200 mg de 1-3 ori pe zi la intervale de 4 pana la 6 ore, la nevoie.
Doza maxima zilnica nu trebuie sa depaseasca 600 mg.
Copii cu varsta intre 10-12 ani (30-40 kg): 200 mg de 1-4 ori pe zi la intervale de 4 pana la 6 ore, la nevoie.
Doza maxima zilnica nu trebuie sa depaseasca 800 mg. Dismenoree primara
Adulti adolescenti cu varsta peste 12 ani:
200-400 mg de 1-3 ori pe zi la intervale de 4 pana la 6 ore, la nevoie. Doza maxima zilnica nu trebuie sa depaseasca 1200 mg.
Varstnici
AINS trebuie administrate cu deosebita atentie la pacientii varstnici care sunt mult mai predispusi la evenimente adverse si prezinta risc crescut de hemoragii gastro-intestinale potential letale, ulceratii sau perforata (vezi pct. 4.4). Daca tratamentul este considerat necesar, trebuie utilizata cea mai mica doza pentru cea mai scurta perioada necesara controlarii simptomelor. Tratamentul trebuie reevaluat la intervale regulate si intrerupt daca nu se observa un beneficiu sau daca apar manifestari de intoleranta.
Insuficienta renala
La pacientii cu reducerea functiei renale usoara pana la moderata, doza trebuie mentinuta la cea mai mica valoare posibila pentru cea mai scurta perioada necesara controlarii simptomelor si functia renala trebuie monitorizata. (Pentru pacienti cu insuficienta renala severa, vezi pct. 4.3).
Insuficienta hepatica
La pacientii cu reducerea functiei hepatice usoara pana la moderata, doza va fi mentinuta la cea mai mica valoare posibila pentru cea mai scurta perioada necesara controlarii simptomelor si functia hepatica trebuie monitorizata. (Pentru pacientii cu insuficienta hepatica severa, vezi pct. 4.3).
4.3 Contraindicatii
Adagin este contraindicat la pacientii cu:
– hipersensibilitate la substanta activa sau la oricare dintre excipientii din Adagin
– antecedente de reactii de hipersensibilitate (de exemplu, astm bronsic, rinita, urticarie sau edem angioneurotic) la acid acetilsalicilic sau alte AINS
– antecedente de hemoragii sau perforatii gastro-intestinale legate de terapia anterioara cu AINS
– ulcer gastro-duodenal activ/hemoragie activa sau antecedente de ulcer gastro-duodenal recurent/hemoragie recurenta (doua sau mai multe episoade distincte de ulceratii sau hemoragii dovedite)
– insuficienta hepatica sau renala severa
– insuficienta cardiaca severa sau coronaropatii
– ultimul trimestru de sarcina (vezi pct. 4.6)
– deshidratare semnificativa (determinata de varsaturi, diaree sau consum insuficient de lichide)
– hemoragie cerebrovasculara sau alta hemoragie activa
– tulburari ale hematopoiezei de origine neprecizata
– copii cu varsta sub 6 ani.
4.4 Atenrionari si precautii speciale pentru utilizare
Utilizarea de Adagin concomitent cu AINS , inclusiv cu inhibitori selectivi de 2-ciclooxigenaza, trebuie evitata.
Pacientii cu astm bronsjc vor cere sfatul medicului inainte de a utiliza ibuprofen (vezi mai jos).
Reactiile adverse pot fi reduse la minimum prin administrarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurta perioada necesara controlarii simptomelor (vezi pct. 4.2 si riscurile gastro-intestinale si cardiovasculare prezentate mai jos). Pacienti tratati cu AINS pe termen lung trebuie investigati medical regulat in vederea monitorizarii evenimentelor adverse.
Adagin trebuie administrat numai dupa o evaluare stricta a raportului beneficiu/risc in urmatoarele situatii:
– lupus eritematos sistemic (LES) sau alte afectiuni autoimune;
– tulburare congenitala in metabolismul porfirinei (de exemplu, porfirie acuta intermitenta);
– primul si al doilea trimestru de sarcina;
– alaptare.
Se va acorda o atentie deosebita in urmatoarele cazuri:
– afectiuni gastro-intestinale, inclusiv afectiune intestinala inflamatorie cronica (colita ulcerativa, boala Crohn);
– insuficienta cardiaca si hipertensiune arteriala;
– functie renala redusa;
– disfunctie hepatica;
– tulburari de hematopoieza;
– deficite de coagulare a sangelui;
– alergie, febra fanului, congestie cronica a mucoasei nazale, vegetatii adenoide, boala respiratorie obstructiva cronica sau astm bronsic;
– imediat dupa interventii chirurgicale majore.
Hemoragie , ulceratie si perforatie gastro-intestinala
Hemoragia, ulceratia sau perforata gastro-intestinala, care poate fi letala, a fost raportata pentru toate AINS si in orice moment al tratamentului, cu sau fara simptome de alarmare sau antecedente de evenimente gastro-intestinale grave.
Riscul de hemoragie, ulceratie sau perforatie gastro-intestinala este mai mare odata cu cresterea dozelor de AINS , la pacientii cu antecedente de ulcer , in special daca a fost complicat cu hemoragie sau perforatie (vezi pct. 4.3) si la varstnici. La acesti pacienti, tratamentul trebuie initiat cu cea mai mica doza disponibila.
La acesti pacienti si, de asemenea, la pacientii care necesita administrarea concomitenta de doze mici de acid acetilsalicilic sau alte medicamente care pot creste riscul de afectiuni gastro-intestinale, trebuie luata in considerare terapia asociata cu protectoare gastrice (de exemplu, misoprostol sau inhibitori de pompa de protoni) (vezi mai jos si pct. 4.5).
Pacientii cu antecedente de toxicitate gastro-intestinala, in special varstnicii, trebuie sa raporteze orice simptome abdominale neobisnuite (in special hemoragia gastro-intestinala), mai ales in stadiile initiale ale tratamentului.
Se recomanda precautie la pacientii carora li se administreaza tratament concomitent cu medicamente care pot creste riscul de ulceratie sau hemoragie, cum sunt corticosteroizii orali, anticoagulantele de tipul warfarinei sau heparinei, inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei sau medicamentele antiagregante antiplachetare, cum este acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5).
Cand apare hemoragia sau ulceratia gastro-intestinala la pacientii aflati in tratament cu Adagin, tratamentul trebuie intrerupt.
AINS trebuie administrate cu precautie la pacientii cu antecedente de afectiuni gastro-intestinale (colita ulcerativa, boala Crohn), deoarece pot determina exacerbarea acestor afectiuni (vezi pct. 4.8).
Varstnici
Varstnicii prezinta o frecventa crescuta a reactiilor adverse la AINS , in special a hemoragiei si perforatiei gastro-intestinale, care pot fi letale (vezi pct. 4.2).
Efecte cardiovasculare si cerebrovasculare
La pacientii cu antecedente de hipertensiune arteriala si/sau insuficienta cardiaca congestiva usoara pana la moderata sunt necesare monitorizare si recomandari adecvate, deoarece raportarile au aratat ca tratamentul cu AINS se asociaza cu retenfie lichidiana, hipertensiune arteriala si edem.
Studiile clinice si datele epidemiologice sugereaza ca utilizarea ibuprofenului, in special in doze mari (2400 mg pe zi) si in tratament de lunga durata, se poate asocia cu un risc usor crescut de aparifie a evenimentelor trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral). In general, studiile epidemiologice nu sugereaza ca o doza mai mica de ibuprofen (de exemplu, < 1200 mg pe zi) se asociaza cu un risc crescut de infarct miocardic.
Pacientii cu hipertensiune arteriala necontrolata, insuficienta cardiaca congestiva, boala cardiaca ischemica diagnosticata, arteriopatie periferica si/sau boala cerebrovascular trebuie tratafi cu ibuprofen numai dupa o evaluare atenta. O evaluare similara trebuie efectuata inainte de inifierea tratamentului de lunga durata la pacientii care prezinta factori de risc in ceea ce priveste aparifia unor evenimente cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arteriala, hiperlipidemie, diabet zaharat si fumat).
Reactii cutanate
Reacfii cutanate grave, unele dintre ele letale, incluzand dermatita exfoliativa, sindromul Stevens-Johnson si necroliza epidermica toxica, au fost raportate, foarte rar, in asociere cu utilizarea de AINS (vezi pct. 4.8). Se pare ca pacientii prezinta un risc mai mare de aparifie a acestor reacfii, in faza inifiala a terapiei, debutul reacfiei aparand in majoritatea cazurilor in decursul primei luni de tratament . Tratamentul cu Adagin trebuie intrerupt la prima aparifie a unei erupfii cutanate tranzitorii, a unor leziuni mucoase sau a oricarui semn de hipersensibilitate .
Efect renal
Ibuprofen poate determina retenfie de sodiu , potasiu si lichid la pacientii care nu au suferit anterior de tulburari renale datorate efectului acestui medicament asupra perfuziei renale. La pacientii predispusi, acesta poate determina edeme sau poate conduce chiar la insuficienta cardiaca sau hipertensiune arteriala.
Similar altor AINS , administrarea de lunga durata a ibuprofenului la animale a determinat necroza papilara renala si alte modificari renale patologice. La om , au fost raportate cazuri de nefrita interstifiala acuta cu hematurie, proteinurie si, episodic, sindrom nefrotic. De asemenea, s-au observat cazuri de toxicitate renala la pacientii la care prostaglandinele joaca un rol compensator in menfinerea perfuziei renale. La acesti pacienti, administrarea de AINS poate determina o reducere dependenta de doza a formarii prostaglandinelor si, secundar, a fluxului sanguin renal care poate precipita decompensarea renala manifesta. Pacientii cu riscul cel mai mare pentru aceasta reacfie sunt cei cu disfunctie renala, insuficienta cardiaca, disfunctie hepatica, cei care iau diuretice si inhibitori ai ECA si varstnicii. Intreruperea tratamentului cu AINS este, in general, urmata de revenirea la starea anterioara tratamentului.
Alte precautii
Bronhospasmul, urticaria sau edemul angioneurotic se pot accentua la pacientii cu sau care au avut in antecedente astm bronsic, rinita cronica, sinuzita , polipi nazali, vegetafii adenoide sau afecfiuni alergice.
Ibuprofen poate masca semnele sau simptomele unei infecfii (febra , durere si edem).
In tratamentul de lunga durata, la utilizarea de doze mari de analgezice, poate sa apara cefaleea care nu trebuie tratata prin cresterea dozelor din acest medicament . In general, administrarea de rutina a analgezicelor, in special a asocierilor de mai multe substanfe analgezice diferite, poate determina leziuni renale permanente si risc de insuficienta renala (nefropatie determinata de analgezice).
Pe durata tratamentului cu ibuprofen, anumite cazuri cu simptome de meningita aseptica, cum sunt redoare de ceafa, cefalee, greafa, varsaturi, febra sau dezorientare , au fost observate la pacientii cu tulburari autoimune existente (cum sunt lupusul eritematos sistemic, boala mixta a fesutului conjunctiv).
Ibuprofen poate inhiba temporar agregarea plachetara si prelungi timpul de sangerare. Prin urmare, pacientii cu deficite de coagulare sau cei aflafi sub terapie cu anticoagulante trebuie atent monitorizafi.
In cazul tratamentului de lunga durata cu ibuprofen, este necesara monitorizarea periodica a functiei hepatice si a celei renale, precum si a hemogramei, in special la pacientii cu risc mare.
Consumul de alcool etilic trebuie evitat intrucat acesta poate accentua reacfiile adverse ale AINS , in special daca acestea afecteaza tractul gastro-intestinal sau sistemul nervos central.
Pacientii tratati cu ibuprofen trebuie sa raporteze medicului curant semnele sau simptomele de ulcerafie sau hemoragie gastro-intestinala, tulburarile de vedere sau alte simptome oculare, erupfia cutanata tranzitorie, cresterea in greutate sau edemul.
4.5 Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiune
Utilizarea concomitent de ibuprofen cu urmdtoarele substante trebuie evitatd:
Acid acetilsalicilic, doza mica: date experimentale sugereaza faptul ca la administrare concomitenta, ibuprofen poate inhiba efectul dozei mici de acid acetilsalicilic asupra agregarii plachetare. Cu toate acestea, datorita limitelor acestor date si a incertitudinii privind extrapolarea datelor ex vivo la situafia clinica, nu se poate trage o concluzie solida privind utilizarea regulata a ibuprofenului si se considera ca este putin probabil ca utilizarea ocazionala a ibuprofenului sa aiba efecte relevante clinic (vezi pct. 5.1).
Alte AINS : datorita efectelor sinergice, utilizarea concomitenta a mai multor AINS poate creste riscul aparifiei ulcerelor gastro-intestinale si hemoragiei. Prin urmare, administrarea concomitenta de ibuprofen cu alte AINS trebuie evitata (vezi pct. 4.4).
Anticoagulante : AINS pot creste efectele anticoagulantelor, cum este warfarina sau heparina (vezi pct. 4.4). In cazul unui tratament concomitent, se recomanda monitorizarea statusului coagularii.
Ticlopidina: AINS nu trebuie asociate cu ticlopidina datorita riscului de efect aditiv la nivelul inhibarii functiei plachetare.
Metotrexat: AINS inhiba secrefia tubulara renala a metotrexatului si anumite interacfiuni metabolice pot apare, avand ca rezultat scaderea clearance -ului metotrexatului. Administrarea de Adagin in decurs de 24 ore inainte sau dupa administrarea de metotrexat poate conduce la o concentrafie marita de metotrexat si la cresterea efectelor toxice ale acestuia. Prin urmare, administrarea concomitenta de AINS cu doze mari de metotrexat trebuie evitata. De asemenea, riscul potenfial de interacfiune la un tratament cu doze mici de metotrexat trebuie evaluat, in special la pacientii cu functie renala afectata. In tratamentul asociat, trebuie monitorizata functia renala.
Ibuprofen (ca alte AINS ) trebuie luat numai cu prudentd in asociere cu urmdtoarele substante:
Moclobemida: creste efectul ibuprofenului.
Fenitoina, litiu: administrarea concomitenta de Adagin cu fenitoina sau litiu poate creste concentrafia plasmatica a acestor medicamente. Este necesara verificarea concentrafiilor plasmatice ale litiului si se recomanda controlul concentrafiilor plasmatice ale fenitoinei.
Glicozide cardiace(de exemplu, digoxina ): AINS pot exacerba insuficienta cardiaca, reduce rata de filtrare glomerulara si creste concentrafiile plasmatice ale glicozidelor cardiace. Se recomanda monitorizarea concentrafiilor plasmatice ale digoxinei.
Diuretice si antihipertensive: diureticele si inhibitorii ECA pot creste nefrotoxicitatea AINS . AINS pot reduce efectul diureticelor si al antihipertensivelor, inclusiv al inhibitorilor ECA si al beta blocantelor. La pacientii cu functie renala redusa (de exemplu, pacienti deshidratati sau pacienti varstnici cu functie renala redusa), administrarea concomitenta a unui inhibitor al ECA si a unui antagonist de angiotensina II cu un inhibitor de ciclooxigenaza poate conduce la deteriorarea suplimentara a functiei rinichilor pana la insuficienta renala acuta. In mod normal, aceasta este reversibila. Prin urmare, o astfel de asociere trebuie utilizata numai cu prudenta, in special la pacientii varstnici. Pacientii vor fi instruiti sa consume o cantitate suficienta de lichide si in perioada imediat urmatoare initierii terapiei asociate, trebuie luata in considerare monitorizarea periodica a parametrilor functiei renale. Administrarea concomitenta de Adagin si diuretice care economisesc potasiu sau inhibitori ai ECA poate determina hiperkaliemie. Este necesara monitorizarea atenta a kaliemiei.
Captopril : studii experimentale au indicat faptul ca ibuprofen contracareaza efectul captoprilului de crestere a excretiei de sodiu .
Aminoglicozide : AINS pot incetini eliminarea aminoglicozidelor si creste toxicitatea acestora.
Inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS): risc crescut de aparitie a hemoragiei gastro-intestinale (vezi pct. 4.4).
Ciclosporina : riscul de lezare a rinichiului de catre ciclosporina creste la administrarea concomitenta a anumitor AINS . Acest efect nu poate fi exclus nici pentru asocierea ciclosporinei cu ibuprofen.
Colestiramina: tratamentul concomitent cu colestiramina si ibuprofen conduce la absorbtia prelungita si redusa a ibuprofenului (25%). Medicamentele trebuie administrate la interval de cel putin o ora unul de celalalt.
Tacrolimus: risc crescut de nefrotoxicitate.
Zidovudina: exista dovezi ale unui risc crescut de aparitie a hemartrozelor si hematoamelor la pacientii cu hemofilie HIV pozitivi care urmeaza tratament concomitent cu zidovudina si ibuprofen. Pe durata administrarii concomitente de zidovudina si AINS , poate creste riscul de hemotoxicitate. Se recomanda efectuarea hemogramei dupa 1-2 saptamani de la initierea utilizarii concomitente.
Ritonavir: poate creste concentratiile plasmatice ale AINS .
Mifepristona: daca AINS sunt utilizate in decurs de 8-12 zile dupa mifepristona, administrarea lor poate reduce efectul mifepristonei.
Probenecid sau sulfinpirazona: poate intarzia eliminarea ibuprofenului. Activitatea uricozurica a acestor substante este redusa.
Antibiotice chinolone: pacientii care iau AINS si chinolone pot prezenta risc crescut de a dezvolta convulsii.
Sulfoniluree: AINS pot creste efectul hipoglicemiant al sulfonilureelor. In cazul unui tratament concomitent, se recomanda monitorizarea glicemiei.
Corticosteroizi: risc crescut de aparitie a ulceratiei sau hemoragiei gastro-intestinale (vezi pct. 4.4).
Antiagregante plachetare (de exemplu, clopidogrel si ticlopidina): crestere a riscului de aparitie a hemoragiei gastro-intestinale (vezi pct. 4.4).
Alcool etilic, bisfosfonati si oxpentifilina (pentoxifilina): pot potenta reactiile adverse gastro-intestinale si riscul de aparitie a hemoragiei si ulceratiei.
Baclofen : crestere a toxicitatii baclofenului.
4.6 Sarcina si alaptarea
Sarcina
Inhibarea sintezei de prostaglandine poate avea o influenfa negativa asupra sarcinii si/sau a dezvoltarii embrionare/fetale. Datele din studii epidemiologice sugereaza o crestere a riscului de avort spontan , de malformafii cardiace si de gastroschizis dupa utilizarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandina la inceputul sarcinii. Riscul absolut de malformafii cardiovasculare a crescut de la mai putin de 1% la aproximativ 1,5%. Se presupune ca riscul creste in raport de doza si de durata tratamentului. La animale, administrarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandina a avut drept rezultat cresterea numarului de sarcini pierdute pre- si postimplant si a letalitafii embrio-fetale. In plus, la animalele carora li s-a administrat un inhibitor al sintezei de prostaglandina in timpul organogenezei a fost raportata cresterea incidenfei diverselor malformafii, inclusiv cardiovasculare. Pe durata primului si a celui de al doilea trimestru de sarcina, Adagin nu trebuie administrat decat daca este absolut necesar. Daca Adagin este utilizat de o femeie care incearca sa ramana gravida sau in timpul primul si al celui de al doilea trimestru de sarcina, doza trebuie sa fie cat mai mica si durata tratamentului sa fie cat mai scurta posibil.
In al treilea trimestru de sarcina, tofi inhibitorii sintezei de prostaglandina pot expune fatul la:
– toxicitate cardiopulmonara (cu inchiderea prematura a canalului arterial si hipertensiune pulmonara);
– disfunctie renala, care poate evolua pana la insuficienta renala cu oligohydramnios; mama si nou-nascutul, la sfarsitul sarcinii la:
– o posibila prelungire a timpului de sangerare, un efect antiagregant care poate sa apara chiar si la doze foarte mici.
– inhibarea contracfiilor uterine, cu intarzierea sau prelungirea travaliului. In consecinfa, Adagin este contraindicat in timpul ultimului trimestru de sarcina.
Alaptare
Ibuprofen este excretat in laptele matern, dar la doze terapeutice in timpul tratamentului de scurta durata, riscul de afectare a sugarului pare putin probabil. Cu toate acestea, daca se recomanda un tratament de lunga durata, trebuie luata in considerare intreruperea definitiva a alaptarii la san.
Fertilitate
Utilizarea ibuprofenului poate afecta fertilitatea si nu este recomandat femeilor care incearca sa ramana gravide. La femeile care au dificultafi in a ramane gravide sau care sunt investigate pentru infertilitate, trebuie luata in considerare intreruperea tratamentului cu ibuprofen.
4.7 Efecte asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje
In general, ibuprofenul nu are reacfii adverse asupra capacitafii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje. Cu toate acestea, intrucat la doze mari, in cazuri individuale, se pot manifesta reacfii adverse, cum sunt oboseala, somnolenfa, vertij (raportate ca frecvente) si tulburari de vedere (raportate ca mai putin frecvente), capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje ar putea fi afectata. Acest efect este potenfat in cazul consumului concomitent de alcool etilic.
4.8 Reactii adverse
Cele mai frecvente evenimente adverse observate sunt de natura gastro-intestinala. Pot aparea ulcere gastro-duodenale, perforafie sau hemoragie gastro-intestinala, uneori letala, in special la varstnici (vezi pct. 4.4). Greafa, varsaturi, diaree, flatulenfa, constipafie, dispepsie, durere abdominala, melena , hematemeza, stomatita ulcerativa, exacerbarea colitei si boala Crohn (vezi pct. 4.4) au fost raportate dupa administrare. Gastrita a fost observata mai putin frecvent.
Majoritatea reactiilor adverse sunt dependente de doza . In special, riscul de aparitie a hemoragiilor gastro-intestinale depinde de doza si de durata tratamentului. Pentru alti factori de risc cunoscuti, vezi
pct. 4.4.
Studiile clinice si datele epidemiologice sugereaza ca utilizarea ibuprofenului, in special in doze mari (2400 mg pe zi) si in tratament de lunga durata, se poate asocia cu un risc usor crescut de aparitie a evenimentelor trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi
pct. 4.4).
Edem , hipertensiune arteriala si insuficienta cardiaca au fost raportate in asociere cu tratamentul cu
AINS .
Reactiile adverse sunt mai putin frecvente cand doza zilnica maxima este de 1200 mg.
Evaluarea reactiilor adverse se bazeaza pe urmatoarele frecvente de aparitie: Foarte frecvente (>1/10) Frecvente (>1/100 si <1/10)
Mai putin frecvente (>1/1000 si <1/100) Rare (>1/10000 si <1/1000)
Foarte rare (<1/10000), cu frecventa necunoscuta (care nu poate fi estimata din datele disponibile) Investigatii diagnostice
Rare: crestere a uremiei, a valorilor serice ale transaminazelor si a fosfatazei alcaline,
scadere a valorilor hemoglobinei si ale hematocritului, inhibare a agregarii plachetare, timp de sangerare prelungit, scadere a calcemiei, crestere a uricemiei
Tulburari cardiace
Foarte rare: palpitatii, insuficienta cardiaca, infarct miocardic, edem pulmonar acut, edem Tulburari hematologice si limfatice
Foarte rare: tulburari de hematopoieza (anemie, leucopenie, trombocitopenie , pancitopenie,
agranulocitoza). Primele simptome sau semne pot include: febra , angina, ulceratii la nivelul mucoasei bucale, simptome asemanatoare gripei, fatigabilitate severa, hemoragie nazala si cutanata
Tulburari ale sistemului nervos
Frecvente: cefalee, somnolenta, vertij , fatigabilitate, agitatie, ameteli, insomnie,
iritabilitate
Foarte rare: meningita aseptica
Tulburari oculare
Mai putin frecvente: tulburari vizuale
Rare: ambliopie toxica
Tulburari acustice si vestibulare
Foarte rare: tinitus
Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale
Mai putin frecvente: rinita, bronhospasm
Tulburari gastro-intestinale
Foarte frecvente: tulburari gastro-intestinale, cum sunt pirozis, dispepsie, durere abdominala
si greata , varsaturi, flatulenta, diaree, constipatie
Frecvente: ulcere gastro-intestinale, uneori complicate cu hemoragie si perforatie (vezi
pct. 4.4), pierdere oculta de sange care poate duce la anemie, melena , hematemeza, stomatita ulcerativa, colita, exacerbare a afectiunii intestinale inflamatorii, complicatii ale diverticulitei colonice (perforatie, fistula)
Mai putin frecvente: gastrita
Foarte rare: esofagita, pancreatita, strictura intestinala
Tulburari renale si ale cailor urinare
Mai putin frecvente: dezvoltare de edeme, in special la pacientii cu hipertensiune arteriala sau
insuficienta renala, sindrom nefrotic, nefrita interstitiala care poate fi asociata cu insuficienta renala
Foarte rare: necroza papilara renala la utilizarea de lunga durata (vezi pct. 4.4)
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat
Mai putin frecvente: fotosensibilitate
Foarte rare: forme severe de reactii cutanate (eritem polimorf, dermatita exfoliativa,
reactii buloase, incluzand sindromul Stevens-Johnson si necroliza epidermica toxica, alopecie, fasceita necrozanta
Tulburari vasculare
Foarte rare: hipertensiune arteriala
Tulburari ale sistemului imunitar
Mai putin frecvente: reactii de hipersensibilitate , cum sunt urticarie, prurit, purpura si exantem ,
precum si crize de astm bronsic (uneori cu hipotensiune arteriala)
Rare: sindrom de lupus eritematos
Foarte rare: reactii de hipersensibilitate severa. Simptomele pot include: edem facial,
edem al limbii, edem laringial intern cu constrictie a cailor aeriene, dispnee, tahicardie , scadere a tensiunii arteriale pana la soc cu potential letal.
Tulburari hepatobiliare
Foarte rare: disfunctie hepatica, leziuni hepatice, in special la utilizarea de lunga durata,
insuficienta hepatica, hepatita acuta, icter
Tulburari psihice
Rare: depresie , confuzie, halucinatii
4.9 Supradozaj
Simptome
Majoritatea pacientilor care au ingerat o cantitate importanta clinic de AINS vor manifesta cel mult greata , varsaturi, durere epigastrica sau mai rar, diaree. De asemenea, pot sa apara tinitus, cefalee, ameteli, vertij si hemoragie gastro-intestinala. In cazuri de intoxicare grava, toxicitatea se manifesta la nivelul sistemului nervos central prin somnolenta si episodic, prin excitatie si dezorientare sau coma. Episodic, pacientii pot manifesta convulsii. De asemenea, copiii pot dezvolta convulsii mioclonice. In intoxicatia grava poate aparea acidoza metabolica si timpul de protombina/INR poate fi prelungit, posibil datorita activitatii factorilor de coagulare. Pot aparea insuficienta renala acuta, leziuni hepatice, hipotensiune arteriala, depresie respiratorie si cianoza. La pacientii cu astm bronsic, exista posibilitatea exacerbarii astmului bronsic.
Tratament
Tratamentul trebuie sa fie simptomatic si de sustinere a functiilor vitale si include mentinerea cailor respiratorii libere si monitorizarea semnelor cardiace si vitale pana la stabilizarea acestora. Lavajul gastric sau administrarea orala de carbune activat sunt indicate daca pacientul se prezinta in decurs de o ora de la ingestia a mai mult de 400 mg per kg corp. Daca Adagin a fost deja absorbit, trebuie administrate substante alcaline pentru a se favoriza excretia de acid ibuprofenic in urina . Daca convulsiile sunt frecvente sau prelungite, trebuie administrat intravenos diazepam sau lorazepam . Pentru astm bronsic, trebuie administrate bronhodilatoare. Nu exista antidot specific .
5. PROPRIETATI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: antiinflamatoare si antireumatice nesteroidiene; derivafi de acid propionic.
Codul ATC: M01AE01
Ibuprofen este un AINS cu acfiune antiinflamatoare, analgezica si antipiretica. Modelele convenfionale de durere si inflamafie din experimentele la animale arata ca ibuprofenul inhiba eficace sinteza de prostaglandine. La om , ibuprofenul reduce durerea, posibil determinata de inflamafie sau conexa acesteia, edemul si febra . Ibuprofenul exercita un efect inhibitor asupra sintezei de prostaglandine prin inhibarea activitafii ciclooxigenazei. In plus, ibuprofenul are efect inhibitor asupra agregarii plachetare indusa de ADP (adenozin difosfat) sau colagen.
Date experimentale sugereaza ca ibuprofen, la administrare concomitenta cu acid acetilsalicilic, poate inhiba efectul unei doze mici de acid acetilsalicilic asupra agregarii plachetare. Intr-un studiu, in care s-a administrat o doza unica de 400 mg ibuprofen cu 8 ore inainte sau 30 de minute dupa o doza de acid acetilsalicilic cu eliberare imediata (81 mg), apare o scadere a efectului acidului acetilsalicilic asupra formarii de tromboxan sau asupra agregarii plachetare. Cu toate acestea, datorita limitelor acestor date si a incertitudinii legata de extrapolarea datelor ex vivo la situafia clinica, nu se poate trage o concluzie solida privind utilizarea regulata de ibuprofen si se considera ca este putin probabil ca utilizarea ocazionala de ibuprofen sa aiba efecte relevante clinic.
Ibuprofenul inhiba sinteza de prostaglandine din uter, reducand astfel presiunea intrauterina de repaus si activa, contracfiile uterine periodice si cantitatea de prostaglandine eliberate in circulafie. Se presupune ca aceste modificari explica atenuarea durerilor menstruale. Ibuprofenul inhiba sinteza renala de prostaglandine care poate conduce la insuficienta renala, retenfie de lichide si insuficienta cardiaca la pacientii cu risc (vezi pct. 4.3).
Prostaglandinele au legatura cu ovulafia si, prin urmare, utilizarea medicamentelor inhibitoare ale sintezei de prostaglandine pot afecta fertilitatea la femei (vezi pct. 4.4, 4.6 si 5.3).
5.2 Proprietati farmacocinetice
Absorbtie
Ibuprofenul este absorbit rapid din tractul gastro-intestinal, valoarea concentrafiilor plasmatice maxime fiind atinsa la 1-2 ore de la administrare.
Distributie
Ibuprofenul este rapid distribuit in intregul organism. Legarea de proteinele plasmatice este de aproximativ 99%.
Metabolism
Ibuprofenul este metabolizat la nivel hepatic (hidroxilare, carboxilare).
Eliminare
La indivizii sanatosi, timpul de injumatafire plasmatica prin eliminare este de aproximativ 2,5 ore. Metabolifii farmacologic inactivi sunt excretafi, in principal, pe cale renala (90%), dar si prin bila.
5.3 Date preclinice de siguranta
Ibuprofenul fiind un medicament cunoscut si larg utilizat, siguranfa preclinica a acestuia este bine documentata.
In studiile la animale, toxicitatea subcronica si cronica a ibuprofenului, a demonstrat, in principal, leziuni si ulcere la nivelul tractului gastro-intestinal.
Testele in vitro si in vivo nu au demonstrat efecte semnificative clinic privind mutagenitatea ibuprofenului. Mai mult, nu s-au observat efecte carcinogene la soarece si sobolani. Ibuprofen inhiba ovulafia la iepuri si afecteaza nidarea la diferite specii de animale (iepure, sobolan si soarece). In testele de reproducere efectuate la sobolani si iepuri, ibuprofenul traverseaza placenta. Cand este utilizat in doze toxice la mama, malformafiile apar mai frecvent (de exemplu, defecte septale ventriculare).
6. PROPRIETATI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipientilor
Nucleu
Celuloza microcristalina Dioxid de siliciu coloidal anhidru Hidroxipropilceluloza Laurilsulfat de sodiu Croscarmeloza sodica
Talc
Film (Opadry alb 06B28499) Hipromeloza Macrogol 400 Dioxid de titan (E 171)
6.2 Incompatibilitati
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani.
6.4 Precautii speciale pentru pastrare
Acest medicament nu necesita condifii speciale de pastrare.
6.5 Natura si continutul ambalajului
Cutii cu blistere din PVC opac/Al. Cutii cu blistere din PVC transparent/Al. Flacoane (polietilena) cu capac din polipropilena.
Marimea ambalajelor:
Blistere: 6, 10, 12, 20 si 24 comprimate filmate. Flacoane: 10 si 20 comprimate filmate.
Este posibil ca nu toate marimile de ambalaj sa fie comercializate.
6.6 Precautii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fara cerinte speciale.
7. DETINATORUL AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATA
Alchemia Ltd. 5th floor, 86 Jermyn Street London SW1Y 6AW Marea Britanie
