Prospect TUBOCURARINE CHLORIDE

Indicatii: Ca adjuvant al anesteziei, pentru completarea relaxarii musculare in interventii chirurgicale si ortopedice; pentru controlul convulsiilor (in tetanos, electrosoc).
Prezentare farmaceutica: Fiole a 10 ml solutie injectabila continand tubocurarina hcl. 30 mg si 1,5 ml.

Actiune terapeutica:
Curarizant antidepolarizant; 0,1-0,2 mg/kg corp intravenos, la adult, provoaca pareza musculaturii membrelor, 0,4-0,5 mg/kg corp-relaxare abdominala, 0,5-0,6 mg/kg corp permit intubatie endotraheala; efectul se instaleaza in mai putin de 2 minute de la injectarea intravenoasa, este maxim dupa 3-5 minute, dureaza 20-40 minute, apoi diminueaza progresiv.

Mod de administrare: In anestezie, injectii intramusculare, initial 15-25 mg (cu variatii intre 10 si 40 mg) la un adult de 70 kg, eventual in continuare cate 4-5 mg la intervale de 25-60 minute, fara a depasi o doza totala de 45 mg (ultima injectie cu cel putin 30 de minute inainte de terminarea interventiei); la copii 0,3-0,5 mg/kg corp. In tetanos, initial, 0,08-0,16 mg/kg corp, intravenos, suplimentand dupa nevoie; pentru micsorarea traumatismului in electrosoc 0,3 mg/kg corp intravenos, cu 5 minute inainte de simularea electrica. Tubocurarina nu trebuie repetata in decurs de 24 ore.

Reactii adverse: Ocazional hipotensiune, congestia pielii in jumatatea superioara a corpului, rareori bronhospasm, foarte rar hipertermie maligna. Supradozarea provoaca apnee prelungita (se face respiratie artificiala cu oxigen sub presiune), se injecteaza intravenos neostigmina 2,5-5 mg si atropina 0,5-1 mg.

Contraindicatii: Alergie la tubocurarina, hipertermie maligna in antecedente; se evita sau multa prudenta in miastenia grava (doze de 5-6 ori mai mici) si sindromul miastenic (din carcinomul bronsic, neuropatia carcinomatoasa, neurofibromatoza multipla, scleroza laterala amiotrofica), distrofia musculara Duchenne, dupa poliomielita, in insuficienta renala (doze mici), insuficienta respiratorie, acidoza respiratorie; grija la astmatici (risc de bronhospasm, se administreaza eventual in prealabil un antihistaminic); prudenta sau se evita in timpul sarcinii; doze mici in caz de obezitate pronuntata; hipotermia scade efectul curarizant, reincalzirea il creste. Efectul curarizant poate fi intensificat si prelungit de catre unele anestezice generale (eter, halotan, izofluran), diazepam, unele antibiotice (aminoglicozide, polimixine, posibil bacitracina, lincomicina, clindamicina), chinidina, propranolol si alte blocante beta-adrenergice, furosemid; tubocurarina favorizeaza efectul hipotensiv al halotanului; nu se administreaza in acelasi timp sau inaintea curarizantelor depolarizante (suxametoniu); nu se amesteca in aceeasi seringa cu tiopental si alte barbiturice intravenoase (precipita in solutia alcalina).

Producator: Orion

Print Friendly, PDF & Email

Adauga un comentariu

Adresa e-mail nu va fi publicata. Campurile obligatorii sunt marcate *