Prospect RELPAX 20 mg si 40 mg, comprimate filmate

Indicatii: Tratamentul crizelor de cefalee migrenoasa, cu sau fara aura.

2. COMPOZITIA CALITATIVA SI CANTITATIVA
RELPAX 20 mg
Fiecare comprimat filmat contine eletriptan 20 mg sub forma de bromhidrat de eletriptan 24,242 mg. Excipienti : lactoza monohidrat, Galben Amurg (E110)

RELPAX 40 mg
Fiecare comprimat filmat contine eletriptan 40 mg sub forma de bromhidrat de eletriptan 44,485 mg. Excipienti : lactoza monohidrat, Galben Amurg (E110)

Pentru lista tuturor excipientilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICA
Comprimat filmat
RELPAX 20 mg
Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare portocalie, cu diametrul de aproximativ 6,25 mm, imprimate cu “REP 20″pe una din fete si cu “Pfizer”pe cealalta fata.

RELPAX 40 mg
Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare portocalie, cu diametrul de aproximativ 8,0 mm, imprimate cu “REP 40″pe una din fete si cu “Pfizer”pe cealalta fata.

4. DATE CLINICE
4.1 Indicatii terapeutice
Tratamentul crizelor de cefalee migrenoasa, cu sau fara aura.
4.2 Doze si mod de administrare
Comprimatele filmate Relpax trebuie administrate cat mai rapid dupa debutul crizei migrenoase, dar pot fi eficace si daca sunt administrate mai tarziu pe parcursul crizei.
Daca este administrat in timpul fazei de aura, nu s-a dovedit ca Relpax previne cefaleea migrenoasa, de aceea Relpax trebuie administrat doar in timpul fazei de cefalee migrenoasa.
Relpax nu trebuie utilizat profilactic.
Comprimatele filmate trebuie inghitite intregi, cu suficienta apa.
Adulti (18-65 ani)
Doza initiala recomandata este de 40 mg.
Daca cefaleea se reinstaleaza in decurs de 24 ore: in cazul reaparitiei cefaleei migrenoase in decurs de 24 ore de la un raspuns terapeutic initial, a doua doza de Relpax cu aceeasi concentrate s-a dovedit eficace in tratarea recurentei. In cazul in care a doua doza este necesara, aceasta nu va fi administrata mai devreme de 2 ore de la prima doza.

Daca nu se obtine nici un raspuns: daca cefaleea nu se amelioreaza in 2 ore de la prima doza de Relpax,
nu se administreaza o a doua doza pentru aceeasi criza migrenoasa, deoarece studiile clinice nu au
demonstrat in mod cert eficacitatea celei de-a doua doze. Studiile clinice au aratat ca pacientii care nu au
raspuns la tratamentul unei crize pot totusi raspunde la tratamentul unor crize ulterioare.
Pacientii care nu au prezentat un raspuns terapeutic satisfacator la doze de 40 mg (toleranta buna si lipsa
raspunsului la tratament in 2 crize din 3) pot prezenta un raspuns satisfacator la doze de 80 mg la
tratamentul crizelor migrenoase ulterioare (vezi pct.5.1).
O a doua doza de 80 mg nu trebuie administrata mai devreme de 24 ore.
Doza zilnica maxima nu trebuie sa depaseasca 80 mg (vezi pct. 4.8).

Categorii speciale de pacienti: Varstnici
La pacienti cu varsta peste 65 ani nu au fost evaluate in mod sistematic siguranta si eficacitatea eletriptanului, datorita numarului mic de pacienti inrolati in studiile clinice. De aceea, nu se recomanda administrarea Relpax la acesti pacienti.

Copii adolescenti
Nu au fost evaluate siguranta si eficacitatea Relpax. De aceea, nu este recomandata administrarea Relpax la aceasta grupa de varsta (vezi pct. 5.2).
Insuficienta hepatica
La pacientii cu insuficienta hepatica usoara sau moderata nu este necesara ajustarea dozelor. Deoarece administrarea Relpax nu a fost studiata la pacientii cu insuficienta hepatica severa, medicamentul este contraindicat la acest grup de pacienti.
Insuficienta renala
Deoarece efectele Relpax asupra tensiunii arteriale sunt amplificate in cazul insuficientei renale (vezi pct. 4.4), la pacientii cu insuficienta renala usoara sau moderata se recomanda o doza initiala de 20 mg. Doza zilnica maxima nu trebuie sa depaseasca 40 mg. Relpax este contraindicat la pacientii cu insuficienta renala severa.

4.3 Contraindicatii

– Hipersensibilitate la bromhidrat de eletriptan sau la oricare dintre excipienti -Isuficienta severa renala sau hepatica.
– Hipertensiune arteriala moderata sau severa sau hipertensiune arteriala usoara netratata.
– Boala coronariana confirmata, incluzand cardiopatia ischemica (angina pectorala, antecedente de infarct
miocardic sau ischemie silentioasa confirmata), simptome obiective sau subiective de cardiopatie
ischemica sau angina Prinzmetal.
– Aritmii semnificative sau insuficienta cardiaca.
– Boli vasculare periferice.
– Antecedente de accident vascular cerebral (AVC) sau atac ischemic tranzitoriu (AIT). -Administrarea de ergotamina sau derivati de ergotamina (incluzand metisergida) concomitent sau la interval de 24 ore administrarii de eletriptan (vezi pct. 4.5). -Administrarea concomitenta a altor agonisti ai receptorilor 5-HT1.

4.4 Atentionari si precautii speciale pentru utilizare
Acest medicament contine lactoza. Nu este recomandata administrarea de Relpax pacientilor cu rare probleme ereditare de intoleranta la galactoza, deficienta de lactaza (Lapp) sau deficienta de absorbtie a glucogalactozei.

Acest medicament contine Galben Amurg (E110) care poate provoca reactii alergice.
Relpax nu trebuie administrat concomitent cu alti inhibitori potenti ai CYP3A4, de exemplu ketoconazol, itraconazol, eritromicina, claritromicina, josamicina si inhibitori de proteaza (ritonavir, indinavir si nelfinavir).

Relpax trebuie administrat numai daca diagnosticul de migrena este stabilit cu certitudine. Relpax nu este indicat pentru tratamentul migrenei hemiplegice, oftalmoplegice sau bazilare.

Relpax nu trebuie administrat pentru tratamentul cefaleelor “atipice”, de exemplu, cefalee care poate fi asociata unei afectiuni posibil severe (accident vascular cerebral, ruptura de anevrism), caz in care vasoconstrictia cerebrala poate fi daunatoare.

Tratamentul cu eletriptan poate fi asociat cu simptome tranzitorii, incluzand durerea pectorala si constrictia toracica, ce pot fi intense si pot iradia spre regiunea cervicala (vezi pct. 4.8). Daca se presupune ca aceste simptome sunt datorate unei cardiopatii ischemice, trebuie intrerupta administrarea eletriptanului si se efectueaza investigatiile adecvate.

Relpax nu trebuie administrat fara examinarea prealabila a pacientilor la care este posibila existenta unei cardiopatii sau la cei cu risc de boala coronariana (de exemplu, pacienti cu hipertensiune arteriala, diabet zaharat, fumatori sau cei care folosesc tratament de substitutie cu nicotina, barbati peste 40 ani, femei aflate in perioada post-menopauza si pacienti cu antecedente familiale evidente de boala coronariana). Evaluarea cardiologica nu poate identifica toti pacientii cu cardiopatie, iar in cazuri foarte rare, la pacienti fara boli cardiovasculare preexistente, au aparut evenimente cardiace severe la administrarea de agonisti 5-HTi. Relpax nu trebuie administrat pacientilor cu boala coronariana confirmata(vezi pct. 4.3). Agonistii receptorilor 5-HT1 au fost asociati cu spasme coronariene. In cazuri rare, au fost raportate asocieri intre agonistii receptorilor 5-HT1 si ischemia cardiaca sau infarctul miocardic. Reactiile adverse pot fi mai frecvente in cazul administrarii concomitente de triptani si preparate vegetale continand sunatoare (Hypericum perforatum).

Pentru intervalul terapeutic de dozaj, la doze de eletriptan de 60 mg sau mai mari, s-au observat cresteri usoare si tranzitorii ale tensiunii arteriale. Totusi, aceste cresteri nu au fost asociate cu sechele clinice in cadrul studiilor clinice. Efectul a fost mult mai evident la pacientii cu insuficienta renala sau la varstnici. La subiectii cu insuficienta renala, intervalul valorilor maxime ale cresterilor tensiunii arteriale sistolice a fost in medie de 14 – 17 mmHg (normal 3 mmHg), iar pentru tensiunea arteriala distolica a fost in medie de 14 – 21 mmHg (normal 4 mmHg). La subiectii varstnici, cresterea maxima a tensiunii arteriale sistolice a fost in medie de 23 mmHg, comparativ cu 13 mmHg la adultii tineri (placebo 8 mmHg).

Raportari dupa punerea pe piata au aratat cresteri ale tensiunii arteriale la pacientii carora li s-au administrat doze de 20 mg si 40 mg eletriptan, precum si la pacienti fara disfunctii renale sau la adulti cu varsta sub 65 ani.

Utilizarea in exces a oricarui medicament antimigrenos poate duce la instalarea cefaleei cronice zilnice, necesitand intreruperea temporara a tratamentului.

Sindromul serotoninergic (stare mentala alterata, instabilitate vegetativa si anormalitati neuromusculare) a fost raportat in urma tratamentului concomitent cu triptani si inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) sau inhibitori ai recaptarii serotoninei/noradrenalinei (IRSN). Aceste reactii pot fi severe. Daca tratamentul concomitent cu eletriptan a unui medicament ISRS sau IRSN este justificat clinic, se recomanda supravegherea pacientului (in special la inceperea tratamentului), cresterea dozelor sau asocierea unei alte medicatii serotoninergice (vezi pct. 4. 5).

4.5 Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiune

Efectele altor medicamente asupra eletriptanului
In cadrul studiilor clinice pivot cu eletriptan, nu s-au observat interactiuni cu beta-blocantele, antidepresivele triciclice, inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei sau flunarizina, dar nu exista studii clinice specifice privind interactiunile cu aceste medicamente (altele decat propanololul, a se vedea mai
jos).
Analizele de farmacocinetica populationala din studiile clinice au sugerat ca este improbabil ca urmatoarele medicamente sa influenteze farmacocinetica eletriptanului: beta-blocantele, antidepresivele triciclice, inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei, medicamentele hormonale de substitutie pe baza de estrogeni, contraceptivele orale cu estrogeni si blocantele canalelor calciului.

Eletriptanul nu reprezinta un substrat pentru MAO. De aceea, interactiunea dintre eletriptan si inhibitorii MAO este improbabila si nu a fost realizat nici un studiu formal de interactiuni.

In studiile clinice cu propranolol (160 mg), verapamil (480 mg) si fluconazol (100 mg), Cmax a eletriptanului a crescut de 1,1, 2,2, respectiv de 1,4 ori, cresterea ASC (aria de sub curba concentratiei plasmatice in functie de timp) a eletriptanului fiind de 1,3, 2,7, respectiv de 2 ori. Se considera ca aceste efecte nu au semnificatie clinica, nefiind asociate cu cresterea tensiunii arteriale sau cu evenimente adverse, comparativ cu administrarea in monoterapie a eletriptanului.

In studiile clinice cu eritromicina (1000 mg) si ketoconazol (400 mg), inhibitori specifici si potenti ai CYP3A4, s-au observat cresteri semnificative ale Cmax (de 2, respectiv 2,7 ori) si ale ASC (de 3,6, respectiv 5,9 ori) ale eletriptanului. Aceste cresteri ale expunerii au fost asociate cu cresterea t1/2 al eletriptanului de la 4,6 la 7,1 ore in cazul eritromicinei si de la 4,8 la 8,3 ore in cazul ketoconazolului (vezi pct. 5.2). De aceea, Relpax nu trebuie administrat concomitent cu inhibitorii potenti ai CYP3A4, de exemplu ketoconazol, itraconazol, eritromicina, claritromicina, josamicina si inhibitori de proteaza (ritonavir, indinavir si nelfinavir).
In studiile clinice cu cafeina/ergotamina administrate oral la 1 si 2 ore dupa eletriptan, s-au observat cresteri suplimentare minore ale tensiunii arteriale, previzibile daca se are in vedere farmacologia celor doua medicamente. De aceea, se recomanda ca, atat medicamentele continand ergotamina, cat si cele continand derivati ai alcaloizilor din secara cornuta (de exemplu dihidroergotamina) sa nu fie administrate la un interval mai mic de 24 ore de la administrarea eletriptanului. De asemenea, trebuie sa existe un interval de cel putin 24 ore intre administrarea unui preparat continand ergotamina si cea a eletriptanului.

Efectul eletriptanului asupra altor medicamente
Nu exista dovezi, nici in vitro, nici in vivo, ca eletriptanul, la dozele terapeutice (si la concentratiile asociate) ar avea efect inhibitor sau inductor enzimatic asupra citocromului P450, inclusiv enzimele CYP3A4 implicate in metabolizarea medicamentelor, de aceea se considera improbabil ca eletriptanul sa induca interactiuni semnificative clinic, mediate de aceste enzime.
Inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS)/Inhibitori ai recaptarii serotoninei-noradrenalinei (IRSN) sindromul serotoninergic:
S-au raportat pacienti cu simptome compatibile cu sindromul serotoninergic (stare mentala alterata, instabilitate vegetativa si anormalitati neuromusculare) in urma utilizarii concomitente de inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) sau de inhibitori ai recaptarii serotoninei-noradrenalinei (IRSN) cu triptani (vezi pct. 4. 4).

4.6 Sarcina si alaptarea

Sarcina
Nu exista date clinice privind administrarea Relpax in timpul sarcinii. Studiile efectuate la animale nu indica efecte negative directe sau indirecte asupra sarcinii, dezvoltarii embrio-fetale, nasterii sau dezvoltarii postnatale. Relpax trebuie utilizat in timpul sarcinii numai daca este absolut necesar (vezi pct.
5. 3).
Alaptarea
Eletriptanul se excreta in laptele matern. Intr-un studiu cuprinzand 8 femei carora li s-a administrat cate o doza unica de 80 mg, cantitatea totala medie de eletriptan regasita in lapte dupa 24 ore a reprezentat 0,02% din doza. Totusi, administrarea Relpax la femeile care alapteaza trebuie facuta cu prudenta. Expunerea sugarilor la eletriptan poate fi micsorata prin evitarea alaptarii timp de 24 ore de la administrare.

4.7 Efecte asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje
La unii pacienti, migrena sau tratamentul cu Relpax pot produce somnolenta sau ameteli. Pacientii trebuie avertizati cu privire la influenta pe care criza migrenoasa sau Relpax o poate avea asupra capacitatii de a desfasura activitati complexe, cum sunt conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor.
4.8 Reactii adverse
In cadrul studiilor clinice Relpax a fost administrat la peste 5000 de subiecti, carora li s-a administrat una sau doua doze a 20, 40 sau 80 mg. Cele mai frecvente reactii adverse semnalate au fost astenia, somnolenta, greata si vertijul. In studii clinice randomizate, in care s-au administrat doze de 20, 40 si 80 mg, s-a observat tendinta incidentei reactiilor adverse de a depinde de doza.Reactiile adverse urmatoare (cu incidenta mai mare decat la grupul placebo si >1%) s-au raportat la pacienti tratati cu doze terapeutice in studiile clinice. Evenimentele sunt clasificate dupa frecventa ca frecvente (>1/100, <1/10), mai putin frecvente(>1/1000, <1/100), sau rare (>1/10000, <1/1000).

Infectii si infestdri Frecvente: faringita, rinita Rare: infectie de tract respirator
Tulburdri hematologice si limfatice Rare: limfadenopatie
Tulburdri metabolice si de nutritie Mai putin frecvente: anorexie
Tulburdri psihice
Mai putin frecvente: tulburari de gandire, agitatie, stare de confuzie, depersonalizare, euforie, depresie, insomnie
Rare: labilitate emotionala
Tulburdri ale sistemului nervos
Frecvente: somnolenta, cefalee, ameteli, furnicaturi sau alt tip de parestezii, hipertonie, hipoestezie, miastenie.
Mai putin frecvente: tremor, hiperestezie, ataxie, hipokinezie, tulburari de vorbire, stupoare, tulburari ale gustului/dispepsie

Tulburdri oculare
Mai putin frecvente: tulburari de vedere, dureri oculare, fotofobie, tulburari de lacrimare Rare: conjunctivita
Tulburdri acustice si vestibulare Frecvente: vertij
Mai putin frecvente: otalgii, tinitus
Tulburdri cardiace Frecvente: palpitatii, tahicardie Rare: bradicardie
Tulburdri vasculare
Frecvente: inrosirea fetei/hiperemie faciala
Mai putin frecvente: tulburari vasculare periferice
Rare: soc
Tulburdri respiratorii, toracice si mediastinale Frecvente: senzatie de constrictie faringo-laringiana Mai putin frecvente: dispnee, tulburari respiratorii, cascat Rare: astm, disfonie

Tulburdri gastro-intestinale
Frecvente: dureri abdominale, greata, xerostomie, dispepsie
Mai putin frecvente: diaree, glosita Rare: constipatie, esofagita, edem lingual, eructatii
Tulburari hepatobiliare Rare: cresterea bilirubinemiei si ASAT

Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat Frecvente: transpiratii Mai putin frecvente: eruptii cutanate, prurit Rare: afectiuni cutanate, urticarie
Tulburari musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv Frecvente: lombalgii, mialgii Mai putin frecvente: artralgii, artroza, dureri osoase Rare: artrita, miopatie, spasm
Tulburari renale si ale cailor urinare
Mai putin frecvente: polakiurie, tulburari la nivelul tractului urinar, poliurie
Tulburari ale aparatului genital si sanului Rare: mastalgii, menoragie

Tulburari generale si la nivelul locului de administrare:
Frecvente: senzatie de caldura, astenie, simptome toracice (dureri, constrictie toracica, presiune), frisoane Mai putin frecvente: stare generala de rau frecvent, edem facial, sete, edeme si edeme periferice.

Evenimentele adverse raportate la Relpax sunt tipice pentru evenimentele adverse raportate pentru clasa agonistilor 5-HT1.
In experienta dupa punerea pe piata au fost raportate urmatoarele reactii adverse: Tulburari ale sistemului imunitar: reactii alergice, unele severe. Tulburari ale sistemului nervos: sindrom serotoninergic, rare cazuri de sincopa. Tulburari vasculare: hipertensiune arteriala
Tulburari gastro-intestinale: similar altor agonisti 5HT 1B/1D s-au raportat rare cazuri de colita ischemica, varsaturi.

4.9 Supradozaj

Semne si simptome
Unii subiecti au primit doze unice de 120 mg fara reactii adverse semnificative. Totusi, tinand cont de proprietatile farmacologice ale acestei clase, in caz de supradozaj pot sa apara hipertensiune arteriala sau alte simptome cardiovasculare mai severe. Tratament
In caz de supradozaj, se impun masuri standard de sustinere a functiilor vitale. Timpul de injumatatire al eletriptanului fiind de aproximativ 4 ore, supravegherea pacientilor si masurile terapeutice generale de sustinere dupa supradozaj trebuie sa continue cel putin 20 ore sau cat timp persista semnele si simptomele de intoxicatie acuta.
Nu se cunosc efectele hemodializei sau dializei peritoneale asupra concentratiei plasmatice a eletriptanului.

5. PROPRIETATI FARMACOLOGICE 5.1 Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: antimigrenoase, agonisti selectivi ai receptorilor 5-HT1, codul ATC:
NO2CC06

Mecanism de actiune
Eletriptanul este un agonist selectiv al receptorilor vasculari 5-HT1B si neuronali 5-HT1D. De asemenea, eletriptanul prezinta afinitate mare pentru receptorii 5-HT1F, ceea ce ar putea contribui la mecanismul de actiune antimigrenos. Eletriptanul are afinitate moderata pentru receptorii umani recombinanti 5-HT1A, 5-HT2B, 5-HT1E si 5-HT7.
Efecte farmacodinamice
Informatii suplimentare din studiile clinice
Eficacitatea Relpax in tratamentul crizelor de migrena a fost evaluata in 10 studii clinice controlate cu placebo, care au inclus aproximativ 400 pacienti, carora li s-a administrat Relpax in doze cuprinse intre 20 si 80 mg. Ameliorarea cefaleei s-a produs la 30 minute de la administrarea orala. Rata de raspuns (de exemplu ameliorarea cefaleei de la moderata sau severa pana la usoara sau chiar disparitia acesteia) la 2 ore de la administrare a fost de 59 – 77% pentru doza de 80 mg, 54 – 65% pentru doza de 40 mg, 47 – 54% pentru doza de 20 mg si 19 – 40% pentru placebo. De asemenea, Relpax a fost eficace si in cazul simptomelor asociate migrenei, cum sunt varsaturile, greata, fotofobia si fonofobia.

Recomandarea privind cresterea treptata a dozei pana la 80 mg rezulta dintr-un studiu clinic pe termen lung, deschis, precum si dintr-un studiu dublu-orb pe termen scurt, unde a fost observata doar o tendinta catre semnificatia statistica.

Relpax este eficace in migrena asociata menstruatiei. Administrat in timpul fazei de aura, Relpax nu a prevenit criza migrenoasa; de aceea, Relpax se administreaza doar in faza de cefalee.

Intr-un studiu de farmacocinetica, necontrolat cu placebo, cuprinzand pacienti cu insuficienta renala, au fost inregistrate cresteri mari ale tensiunii arteriale dupa doza de 80 mg comparativ cu voluntarii normali (vezi pct. 4.4). Acest fapt nu poate fi atribuit nici unei modificari farmacocinetice si, deci, poate reprezenta un raspuns farmacodinamic specific eletriptanului la pacientii cu insuficienta renala.

5.2 Proprietati farmacocinetice

Absorbtie:
Dupa administrare pe cale orala, eletriptanul se absoarbe bine si rapid la nivelul tractului gastro-intestinal (in proportie de cel putin 81%). Biodisponibilitatea orala absoluta la femei si la barbati este de apoximativ 50%. Valoarea medie a Tmax este de 1,5 ore dupa administrarea orala. Pentru intervalul terapeutic de 20 -80 mg s-a demonstrat un profil farmacocinetic linear.
ASC si Cmax ale eletriptanului au crescut cu aproximativ 20 – 30% dupa administrarea orala odata cu alimente bogate in lipide. Dupa administrarea orala in timpul unei crize migrenoase, ASC a fost scazut cu aproximativ 30%, iar Tmax a crescut pana la 2,8 ore.
Dupa administrarea de doze repetate (20 mg de 3 ori pe zi) timp de 5 – 7 zile, farmacocinetica eletriptanului a ramas lineara, cu acumularea produsului in limitele predictibile. Dupa administrarea multipla de doze mai mari (40 mg de 3 ori pe zi si 80 mg de 2 ori pe zi), acumularea eletriptanului in timp de 7 zile a fost mai mare decat cea predictibila (aproximativ 40%).
Distributie:
Dupa administrare intravenoasa, volumul aparent de distributie al eletriptanului este 138 l, aceasta indicand distributia in tesuturi. Eletriptanul se leaga in proportie moderata de proteine (aproximativ 85%).
Metabolizare:
Studiile in vitro arata ca eletriptanul este metabolizat predominant de izoenzima CYP3A4 a citocromului hepatic P450. Acest fapt este demonstrat de cresterea concentratiilor plasmatice ale eletriptanului dupa administrarea concomitenta de eritromicina si ketoconazol, inhibitori cunoscuti, selectivi si potenti ai CYP3A4. De asemenea, studiile in vitro arata o implicare redusa a CYP2D6, desi studiile clinice nu demonstreaza polimorfismul acestei enzime.
Au fost identificati doi metaboliti circulanti principali, cu contributie semnificativa la radioactivitatea plasmatica in urma administrarii de eletriptan marcat cu 14C. In modelele animale in vitro, s-a demonstrat ca metabolitul format prin N-oxidare nu manifesta nici o actiune. In modelele animale in vitro, s-a demonstrat ca metabolitul format prin N-demetilare are activitate similara eletriptanului. Nu a fost identificata o a treia arie de radioactivitate in plasma, dar este foarte posibil sa fie un amestec de metaboliti hidroxilati, care au fost de asemenea, observati si care se excreta pe cale urinara si prin fecale.
Concentratia plasmatica a metabolitului N-demetilat reprezinta numai 10-20% din cea a substantei nemodificate, de aceea nu se asteapta sa contribuie semnificativ la actiunea terapeutica a eletriptanului.

Eliminare:
Dupa administrarea intravenoasa, clearance-ul plasmatic total al eletriptanului este in medie de 36 l/ora, cu un timp de injumatatire plasmatica de aproximativ 4 ore. Dupa administrare pe cale orala, clearance-ul renal este in medie de aproximativ 3,9 l/ora. Clearance-ul extrarenal reprezinta aproximativ 90% din clearance-ul total, ceea ce indica faptul ca eletriptanul se elimina mai ales sub forma de metaboliti.

Grupuri speciale de pacienti Sex
O metaanaliza a studiilor de farmacologie clinica si o analiza farmacocinetica populationala in studiile clinice arata ca sexul nu influenteaza semnificativ clinic concentratiile plasmatice ale eletriptanului.

Varstnici
Desi fara semnificatie statistica, exista o reducere usoara (16%) a clearance-ului, asociata cu cresterea semnificativa statistic a timpului de injumatatire plasmatica (de la aproximativ 4,4 ore la 5,7 ore) la varstnici (65 – 93 ani) fata de adultii mai tineri.

Copii si adolescenti (6- 18 ani)
Farmacocinetica eletriptanului (la doze de 40 mg si 80 mg) la adolescentii cu migrena, determinata intre crizele migrenoase, a fost similara cu cea observata la adultii sanatosi.
La copii, clearance-ul eletriptanului este similar cu cel de la adolescenti. Totusi, volumul aparent de distributie este mai mic la copii, cu concentratii plasmatice mai mari decat cele de la adulti pentru aceleasi doze.

Insuficienta hepatica
Subiectii cu insuficienta hepatica (Child-Pugh A si B) au demonstrat o crestere semnificativa statistic a ASC (34%) si a timpului de injumatatire plasmatica. S-a observat cresterea usoara a Cmax (18%). Aceasta crestere usoara a expunerii nu este considerata ca avand relevanta clinica.

Insuficienta renala
Subiectii cu insuficienta renala usoara (clearance al creatininei de 61 – 89 ml/min), moderata (clearance al creatininei 31 – 60 ml/min) sau severa (clearance al creatininei <30 ml/min) nu au prezentat modificari semnificative statistic ale farmacocineticii eletriptanului sau legarii de proteinele plasmatice. La acest grup populational s-au observat cresteri ale tensiunii arteriale.
5.3 Date preclinice de siguranta
Datele preclinice de siguranta rezultate din studiile conventionale de siguranta farmacologica, toxicitate dupa doze repetate, genotoxicitate, carcinogenitate si toxicitate asupra reproducerii nu au evidentiat nici un risc pentru om.

6. PROPRIETATI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipientilor
Nucleu:
Celuloza microcristalina Lactoza monohidrat Croscarmeloza sodica Stearat de magneziu

Film:
Hipromeloza Lactoza monohidrat Dioxid de titan (E171) Triacetat de glicerol

Galben Amurg (E110)
6.2 Incompatibilitati
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani.
6.4 Precautii speciale pentru pastrare
Acest medicament nu necesita conditii speciale de pastrare.
6.5 Natura si continutul ambalajului
RELPAX 20 mg, comprimate filmate Cutie cu un blister din PVC-Aclar/Al a 2 comprimate filmate Cutie cu un blister din PVC-Aclar/Al a 3 comprimate filmate Cutie cu 2 blistere din PVC-Aclar/Al a cate 3 comprimate filmate

RELPAX 20 mg, comprimate filmate Cutie cu un blister din PVC-Aclar/Al a 2 comprimate filmate Cutie cu un blister din PVC-Aclar/Al a 3 comprimate filmate Cutie cu 2 blistere din PVC-Aclar/Al a cate 2 comprimate filmate Cutie cu 2 blistere din PVC-Aclar/Al a cate 3 comprimate filmate
6.6 Precautii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Fara cerinte speciale.

7. DETINATORUL AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATA
Pfizer Europe MA EEIG Ramsgate Road, Sandwich, Kent CT13 9NJ, Marea Britanie

Print Friendly, PDF & Email

Adauga un comentariu

Adresa e-mail nu va fi publicata. Campurile obligatorii sunt marcate *