Prospect Dorzolamide Teva

Indicatii: ca monoterapie, la pacientii care nu raspund la beta-blocante sau in cazul in care beta-blocantele sunt contraindicate

 2. COMPOZITIA CALITATIVA SI CANTITATIVA

Fiecare ml picaturi oftalmice, solutie contine dorzolamida 20 mg sub forma de clorhidrat de dorzolamida.
Excipienti
Fiecare ml contine clorura de benzalconiu 0,075 mg. Pentru lista tuturor excipientilor, vezi pct. 6.1.

 3. FORMA FARMACEUTICA

Picaturi oftalmice, solutie.
Solutie vascoasa, limpede, fara particule vizibile.

 4. DATE CLINICE

 4.1 Indicatii terapeutice

Acest medicament este indicat:
– ca monoterapie, la pacientii care nu raspund la beta-blocante sau in cazul in care beta-blocantele sunt contraindicate,

in tratamentul presiunii intra-oculare crescute in:
– hipertensiune oculara,
– glaucom cu unghi deschis,
– glaucom pseudoexfoliativ.

 4.2 Doze si mod de administrare

Doza este de o picatura dorzolamida de trei ori pe zi, administrata in sacul conjunctival al ochiului(lor) afectat (ti).

In cazul in care se trece de la un alt medicament oftalmic antiglaucomatos la dorzolamida, se intrerupe administrarea acestuia si se incepe tratamentul cu dorzolamida din ziua urmatoare.

Daca este utilizat mai mult de un medicament oftalmic topic, diferitele medicamente trebuie instilate la intervale de cel putin 10 minute.

Pacientii trebuie instruiti sa se spele pe maini inainte de utilizarea medicamentului si sa evite ca varful picuratorului sa vina in contact cu ochii sau zonele din jurul ochilor.
De asemenea, pacientii trebuie informati asupra riscului ca solutiile oculare manipulate incorect sa fie contaminate cu bacterii cunoscute ca provoaca infectii oculare. Utilizarea solutiilor oculare contaminate poate sa determine afectiuni grave ale ochiului si pierderea ulterioara a vederii.

Pacientii trebuie informati despre modul corect de manipulare al flaconului.

Instructiuni de utilizare
1. Inainte de utilizarea pentru prima oara a medicamentului, se verifica daca sigiliul este intact.
2. Pentru a deschide flaconul se va desuruba capacul.
3. Se inclina capul pe spate si se trage usor in jos pleoapa inferioara pana la formarea unui buzunar intre pleoapa si ochi.
4. Se intoarce flaconul si se preseaza usor pentru a elibera o singura picatura in ochi asa cum v-a recomandat medicul dumneavoastra. NU SE ATING OCHII SAU PLEOAPELE CU VARFUL PICURATORULUI.
5. Daca ati fost instruiti sa faceti acest lucru de medicul dumneavoastra, se repeta pasii 3 si 4 la celalalt ochi.
6. Se pune capacul la loc prin insurubare, pana cand atinge ferm flaconul
7. Varful picuratorului este conceput pentru a oferi o picatura premasurata; de aceea, nu se mareste orificiul de la varful picuratorului.

Utilizarea la copii si adolescenti
La copii si adolescenti sunt disponibile date clinice limitate privind administrarea dorzolamidei de trei ori pe zi (pentru informatii referitoare la dozele recomandate la copii si adolescenti, vezi pct. 5.1).

 4.3 Contraindicatii

Hipersensibilitate la substanta activa sau la oricare dintre excipienti.
Dorzolamida nu a fost studiata la pacientii cu insuficienta renala severa (clearance -ul creatininei <30 ml /min) sau la pacienti cu acidoza hipercloremica. Deoarece dorzolamida si metabolitii sai se excreta predominant pe cale renala, dorzolamida este contraindicata la acesti pacienti.

 4.4 Atentionari si precautii speciale pentru utili/are

Dorzolamida nu a fost studiata la pacientii cu insuficienta hepatica si, de aceea, trebuie utilizata cu precautie la acesti pacienti.

Abordarea terapeutica a pacientilor cu glaucom acut cu unghi inchis necesita interventii terapeutice alaturi de medicamentele care scad tensiunea intraoculara. Dorzolamida nu a fost studiata la pacientii cu glaucom acut cu unghi inchis.

Dorzolamida contine o grupare sulfonamidica, continuta, de asemenea, si in sulfonamide si, desi dorzolamida este administrata topic, se absoarbe sistemic. Prin urmare, aceleasj tipuri de reactii adverse care sunt atribuite sulfonamidelor pot sa apara dupa administrarea topica de dorzolamida. Daca apar semne de reactii grave de hipersensibilitate , se intrerupe administrarea acestui medicament .

Tratamentul cu inhibitori de anhidraza carbonica administrati pe cale orala a fost asociat cu urolitiaza secundara unor tulburari de echilibru acido-bazic, in special la pacientii cu antecedente de litiaza renala. Desi la utilizarea de dorzolamida nu au fost observate tulburari ale echilibrului acido-bazic, a fost raportata rar urolitiaza. Deoarece dorzolamida este un inhibitor al anhidrazei carbonice cu administrare topica care se absoarbe sistemic, pacientii cu antecedente de litiaza renala pot avea un risc crescut de aparitie a urolitiazei in timpul utilizarii dorzolamidei.
Daca se observa reactii alergice (de exemplu conjunctivita si reactii palpebrale), trebuie luata in considerare intreruperea tratamentului.

La pacientii carora li se administreaza concomitent un inhibitor de anhidraza carbonica administrat pe cale orala si dorzolamida exista posibilitatea aditiei efectelor sistemice ale inhibitorilor de anhidraza carbonica. Nu se recomanda administrarea concomitenta de dorzolamida si inhibitori de anhidraza
carbonica pe cale orala.

La pacientii cu anomalii cronice preexistente ale corneei si/sau antecedente de chirurgie intraoculara in cazul utilizarii picaturilor oftalmice cu dorzolamida s-au raportat edeme corneene si decompensari corneene ireversibile. Administrarea topica de dorzolamida trebuie sa fie utilizata cu prudenta la acesti pacienti.

A fost raportata dezlipirea coroidei cu hipotonie oculara dupa proceduri chirurgicale de filtrare cu administrarea de inhibitori ai secretiei umorii apoase.
Acest medicament contine clorura de benzalconiu, care poate determina iritatie oculara. Lentilele de contact trebuie indepartate inainte de administrare si pacientii trebuie instruiti sa astepte 15 minute dupa instilare inainte de reintroducerea lor. Se cunoaste faptul ca poate produce decolorarea lentilelor de contact moi.
Copii si adolescenti
Dorzolamida nu a fost studiata la pacientii cu varsta mai mica de 36 saptamani si la cei cu varsta sub 1 saptamana. Pacientii cu imaturitate semnificativa a tubilor renali vor fi tratati cu dorzolamida numai dupa o evaluarea atenta a raportului risc/beneficiu, deoarece exista riscul de aparitie a acidozei metabolice.

 4.5 Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiune

Nu s-au efectuat studii specifice privind interactiunile medicamentoase ale dorzolamidei .

In studiile clinice, dorzolamida a fost utilizata concomitent cu urmatoarele medicamente fara aparitia reactiilor adverse: medicamente cu actiune sistemica, inclusiv inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA), blocante ale canalelor de calciu, diuretice, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, incluzand acidul acetilsalicilic si hormoni (de exemplu estrogeni , insulina, tiroxina).
Nu a fost evaluata in intregime asocierea cu miotice si agonisti adrenergici in cadrul terapiei antiglaucomatoase.

 4.6 Sarcina si alaptarea

Utilizarea in timpul sarcinii
Dorzolamida nu trebuie utilizata in timpul sarcinii. Nu sunt disponibile date clinice adecvate privind utilizarea dorzolamidei la femeile gravide. La iepure, dorzolamida produce efecte teratogene la doze toxice la mama (vezi pct. 5.3).

Utilizarea in timpul alaptarii
Nu se cunoaste daca dorzolamida se excreta in laptele uman. In cazul femelelor de sobolani carora li s-a administrat dorzolamida in perioada de alaptare, s-a constatat o scadere a masei corporale a puilor. Daca tratamentul cu dorzolamida este necesar, atunci alaptarea nu este recomandata.

 4.7 Efecte asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje

Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Reactiile adverse posibile, cum sunt ametelile si tulburarile de vedere pot afecta capacitatea de a conduce vehicule si de a folosi utilaje.

 4.8 Reactii adverse

Dorzolamida 20 mg/ml , picaturi oftalmice, solutie a fost evaluata la mai mult de 1400 de persoane in studii clinice controlate si necontrolate. In studiile pe termen lung la 1108 pacienti tratati cu dorzolamida, cea mai frecventa cauza de intrerupere a tratamentului au fost reactiile adverse oculare legate de tratament , la aproximativ 3% din pacienti, in special conjunctivite si reactii palpebrale.

Urmatoarele reactii adverse au fost raportate fie in timpul studiilor clinice, fie dupa punerea pe piata a
medicamentului:

[Foarte frecvente (> 1/10), frecvente (> 1/100, <1/10), mai putin frecvente (> 1/1000, <1/100), rare (> 1/10000, <1/1000)]

Tulburari ale sistemului nervos
Frecvente: cefalee
Rare: ameteli, parestezii

Tulburari oculare
Foarte frecvente: senzatie de arsura si intepaturi
Frecvente: keratita punctiforma superficiala, lacrimare, conjunctivita, inflamatia pleoapelor, prurit ocular, iritatia pleoapelor, vedere incetosata Mai putin frecvente: iridociclita
Rare: iritatie, incluzand inrosirea ochiului, durere , cruste palpebrale, miopie tranzitorie (care se remite la intreruperea tratamentului), edem cornean, hipotonie oculara, dezlipire de coroida dupa proceduri chirurgicale de filtrare

Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale
Rare: epistaxis
Tulburari gastro-intestinale
Frecvente: greata , gust amar
Rare: iritatia faringelui, xerostomie
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat
Rare: dermatita de contact
Tulburari renale si ale cailor urinare
Rare: urolitiaza
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare
Frecvente: astenie/fatigabilitate
Rare: Hipersensibilitate: semne si simptome de reactii locale (reactii palpebrale) si reactii alergice sistemice, inclusiv edem angioneurotic, urticarie si prurit, eruptii cutanate tranzitorii, dispnee, rareori bronhospasm.
Investigatii diagnostice:
Dorzolamida nu a fost asociata cu tulburari electrolitice semnificative din punct de vedere clinic.

Utilizarea la copii si adolescenti Vezi pct. 5.1.

 4.9 Supradozaj

Sunt disponibile date limitate in ceea ce priveste supradozajul accidental sau prin ingestie voluntara la om .
Simptomatologie
Urmatoarele manifestari au fost raportate dupa ingestia orala: somnolenta; dupa aplicare topica: greata, ameteli, cefalee, oboseala, vise neobisnuite si disfagie.

Tratament
Tratamentul trebuie sa fie simptomatic si de sustinere a functiilor vitale. Pot sa apara: dezechilibru electrolitic, acidoza metabolica si posibile efecte la nivelul sistemului nervos central. Trebuie monitorizate concentratiile plasmatice ale electrolitilor (in special potasiu) si pH -ul sanguin.

 5. PROPRIETATI FARMACOLOGICE

 5.1 Proprietati farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutica: preparate antiglaucomatoase si miotice, inhibitori ai anhidrazei carbonice, codul ATC: S01EC03

Mecanism de actiune
Anhidraza carbonica (AC) este o enzima prezenta in numeroase tesuturi ale organismului, inclusiv la nivelul ochiului. La om , anhidraza carbonica exista sub forma mai multor izoenzime, cea mai activa fiind anhidraza carbonica II (AC-II), localizata in principal in celulele sanguine rosii (eritrocite), dar si in alte tesuturi. Inhibarea anhidrazei carbonice din procesele ciliare ale ochiului scade secretia umorii apoase. Rezultatul il constituie o scadere a presiunii intraoculare (PIO).
Clorhidratul de dorzolamida este un inhibitor puternic al anhidrazei carbonice II umane. Dupa administrarea topica oculara, dorzolamida reduce presiunea intraoculara crescuta, indiferent daca aceasta este sau nu insotita de glaucom.
Presiunea intraoculara crescuta este un factor de risc major in patogenia afectarii nervului optic si a pierderii campului vizual. Dorzolamida nu determina constrictie pupilara si reduce presiunea intraoculara, fara reactii adverse, cum sunt cecitatea nocturna, spasmul de acomodare. Dorzolamida are efecte minime sau absente asupra frecventei pulsului sau a tensiunii arteriale.

Efecte _ farmacodinamice

Efecte clinice
Pacientii adulti
La pacientii cu glaucom sau hipertensiune intraoculara, eficacitatea dorzolamidei administrata de trei ori pe zi in monoterapie (PIO initiala > 23 mm Hg) a fost demonstrata in studii clinice extinse cu durata de pana la un an. Efectul de scadere a PIO a dorzolamidei administrata in monoterapie a fost demonstrat pe toata durata zilei si acest efect s-a mentinut in timpul administrarii de lunga durata. Eficacitatea in timpul monoterapiei de lunga durata a fost similara cu cea a betaxololului si usor mai mica comparativ cu a timololului. Utilizarea la copii
Un studiu de trei luni, dublu-orb, multicentric, controlat cu tratament activ a fost efectuat la 184 (122 pentru dorzolamida) copii cu varsta de la o saptamana la <6 ani, cu glaucom sau cu presiune intraoculara crescuta (PIO initiala > 22 mm Hg) pentru a evalua siguranta dorzolamidei administrata topic de trei ori pe zi. Aproximativ jumatate din pacientii din ambele grupuri de tratament au fost diagnosticati cu glaucom congenital; alte etiologii comune au fost sindromul Sturge Weber, disgenezie mezenchimala iridocorneana, afakie.

In ambele grupuri de varsta, aproximativ 70 de pacienti au fost tratati timp de cel putin 61 de zile si aproximativ 50 de pacienti au fost tratati timp de 81-100 de zile.

Daca PIO a fost inadecvat controlata de monoterapia cu dorzolamida sau cu solutie gelificata cu timolol s-a realizat modificarea terapiei in tratament de tip “deschis”, in functie de urmatoarele: 30 de pacienti <2 ani au fost trecuti pe terapia concomitenta cu solutie gelificata cu timolol 0,25% administrat zilnic si dorzolamida de trei ori pe zi; 30 pacienti > 2 ani au fost trecuti pe combinatia fixa dorzolamida 2%/timolol 0,5% (de doua ori pe zi).

In general, acest studiu nu a evidentiat probleme suplimentare de siguranta la copii: aproximativ 26%
(20% in monoterapie cu dorzolamida) din copii au prezentat evenimente adverse legate de tratament , majoritatea au fost locale, non-grave cum sunt arsuri si intepaturi oculare, durere oculara si hiperemie oculara. Un procent mic, <4%, au prezentat edem cornean sau vedere incetosata. Reactii locale cu frecventa similara au aparut la medicamentul comparator.

Dupa punerea pe piata s-a raportat acidoza metabolica, la pacientii foarte tineri in special cei cu imaturitate/insuficienta renala.

Rezultatele privind eficacitatea la copii sugereaza faptul ca scaderea medie a PIO observata in grupul cu dorzolamida a fost comparabila cu scaderea medie a PIO in grupul cu timolol, chiar daca a fost observata o usoara crestere pentru timolol.

Nu sunt disponibile studii de eficacitate pe termen mai lung (> 12 saptamani).

 5.2 Proprietati farmacocinetice

Spre deosebire de inhibitorii de anhidraza carbonica cu administrare orala, administrarea topica de clorhidrat de dorzolamida permite aparitia efectelor substantei active direct la nivelul ochilor la doze mult mai mici si, prin urmare, cu expunere sistemica mai mica. In studiile clinice, aceasta a condus la o scadere a PIO fara modificarile acido-bazice sau tulburarile electrolitice caracteristice inhibitorilor de anhidraza carbonica cu administrare orala.

Cand este aplicata topic, dorzolamida ajunge in circulatia sistemica. Pentru a evalua potentialul de inhibare a anhidrazei carbonice sistemice secundar administrarii topice, au fost determinate concentratiile substantei active si ale metabolitului in celule rosii sanguine (eritrocite) si plasma si a fost masurata inhibarea anhidrazei carbonice in eritrocite. Dorzolamida se acumuleaza in eritrocite in timpul administrarii cronice, ca rezultat al legarii selective de AC-II in timp ce concentratiile de substanta activa libera din plasma sunt mentinute la valori foarte mici. Substanta activa nemodificata formeaza un singur metabolit N-dezetil care inhiba AC-II mai putin decat substanta activa nemodificata, dar care inhiba si izoenzima mai putin activa (AC-I). Metabolitul se acumuleaza, de asemenea, in eritrocite, unde se leaga in principal de AC-I. Dorzolamida se leaga moderat de proteinele plasmatice (aproximativ 33%). Dorzolamida se excreta , in principal, nemodificata in urina ; metabolitul este eliminat, de asemenea, prin urina . Dupa intreruperea tratamentului, dorzolamida se elimina din eritrocite non-liniar, ceea ce determina o scadere rapida initiala a concentratiei de substanta activa, urmata de o faza mai lenta de eliminare cu un timp de injumatatire de aproximativ patru luni.

Cand dorzolamida a fost administrata oral , pentru a simula expunerea sistemica maxima dupa administrarea topica oculara pe termen lung, starea de echilibru a fost atinsa in termen de 13 saptamani. La starea de echilibru, practic nu au mai existat in plasma nici substanta activa libera, nici metabolit ; inhibarea AC in eritrocite a fost mai mica decat cea anticipata a fi necesara pentru un efect farmacologic asupra functiei renale sau respiratorii. Rezultate farmacocinetice similare au fost observate dupa administrarea cronica topica de dorzolamida.
Cu toate acestea, unii pacienti varstnici cu insuficienta renala (cu un clearence al creatininei estimat de 30-60 ml /min) au avut concentratii mai mari de metabolit in eritrocite, dar nu si diferente semnificative in inhibarea anhidrazei carbonice; acestei constatari nu i-au fost atribuite reactii adverse sistemice semnificative din punct de vedere clinic.

 5.3 Date preclinice de siguranta

In studiile la animale cu clorhidrat de dorzolamida administrat oral , principalele constatari au fost legate de efectele farmacologice de inhibare a anhidrazei carbonice sistemice. Unele din aceste constatari au avut specificitate de specie si/sau au fost rezultatul acidozei metabolice. La iepuri, doze toxice de dorzolamida la mama au fost asociate cu acidoza metabolica si malformatii ale corpurilor vertebrale.
In studiile clinice, pacientii nu au dezvoltat semne de acidoza metabolica sau tulburari electrolitice
sugestive de inhibare a AC sistemice. Prin urmare, nu se asteapta ca efectele constatate in studiile la animale sa fie observate la pacientii tratati cu doze terapeutice de dorzolamida.

 6. PROPRIETATI FARMACEUTICE

 6.1 Lista excipientilor

Hidroxietilceluloza Manitol E421 Citrat de sodiu E331
Hidroxid de sodiu E524 (pentru ajustarea pH -ului la aproximativ 5,6)
Clorura de benzalconiu
Apa pentru preparate injectabile

 6.2 Incompatibilitati

Nu este cazul.

 6.3 Perioada de valabilitate

Inainte de deschidere: 2 ani. Dupa prima deschidere: 28 de zile.

 6.4 Precautii speciale pentru pastrare

A se pastra la temperaturi sub 30°C. A nu se pastra la frigider sau congela.

 6.5 Natura si continutul ambalajului

Dorzolamide Teva 2 mg/ml , picaturi oftalmice, solutie este ambalat intr-un flacon din polietilena cu capacitatea de 5 ml , prevazut cu picurator si inchis cu un capac si inel tip sigiliu.

Marimile de ambalaj:
1 x 5 ml (cutie cu un singur flacon de 5 ml ) 3 x 5 ml (cutie cu trei flacoane a cate 5 ml ) 6 x 5 ml (cutie cu sase flacoane a cate 5 ml )
Este posibil ca nu toate marimile de ambalaj sa fie comercializate.

 6.6 Precautii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Fara cerinte speciale.
Pentru instructiunile pentru pacient vezi pct. 4.2.

 7. DETINATORUL AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATA

TEVA Pharmaceuticals S.R.L.
Str. Domnita Ruxandra nr. 12, parter, sector 2,
Bucuresti, Romania
Tel: 021 230 65 24 Fax: 021 230 65 23

Print Friendly, PDF & Email

Adauga un comentariu

Adresa e-mail nu va fi publicata. Campurile obligatorii sunt marcate *